Cum s-a descurcat în 2017 singura unitate petrochimică din România, cea de la Midia

Afacerile diviziei petrochimice a rafinăriei Petromidia, singura unitate de profil din România, au crescut anul trecut, pe fondul unei uşoare scăderi a producţiei. Totuşi, afacerea a mers pe pierdere.
Mihai Nicuţ - vin, 16 mart. 2018, 10:10
Cum s-a descurcat în 2017 singura unitate petrochimică din România, cea de la Midia

Rafinăria Petromidia a înegistrat, pe segmenul de petrochimie, o creştere cu 6% a cifrei deafaceri brute în anul 2017 faţă de 2016, până la 191,3 milioane de dolari, potrivit datelor financiare ale companiei. Totuşi, sectorul merge pe pierdere, care s-a adâncit în 2017, crescând cu 15% faţă de nivelul anului anterior, până la 13 milioane de dolari.

Totalul vânzărilor de produse petrochimice a crescut uşor, cu 1%, până la 191 de milioane de tone, jumătate din produse mergând în ţară, jumătate la export. „Producţia totală de polimeri în Petrochimie a fost de 147.000 de tone, în scădere cu 1,77 % faţă de anul trecut, cand s-au produs 150.000 de tone. Diferenţa este cauzata de timpul de funcţionare al instalaţiilor LDPE (polietilenă de joasă densiltate n.red.) si PP (polipropilenă)”, spune Rompetrol, într-un răspuns la o solicitare a noastră.

După închiderea celorlalte capacităţi petrochimice din România situate în proximitatea fostelor rafinării (Piteşti şi Oneşti-Borzeşti), petrochimia de la Petromidia a rămas unica unitate de profil din România. Petrochimia de la Midia asigura peste jumatate din consumul intern al României de produse petrochimice, fiind unicul producator local de polimeri.

„Factorii care au contribuit masiv la dezvoltarea petrochimiei au fost o buna integrare cu rafinaria Petromida, care asigura toata cantitatea de polipropilena, investitiile in modernizarea instalatiilor si mai ales diversificarea sorturilor care să acopere cele mai noi aplicaţii. Unitatea de la Midia produce peste 30 de sorturi speciale, de nisa, cu valoare adaugata mare”, spun cei de la Rompretrol.

Citeşte şi: 

Lecţie a polonezilor şi ungurilor pentru austriecii de la OMV, care vor din nou petrochimie în România. PKN Orlen şi MOL au bătut Petrom, cu petrolul altora

Divizia de petrochimie are 3 instalatii: instalatia de polipropilena (PP) si 2 instalatii de polietilene, polietilena de joasa densitate (LDPE) si polietilena de inalta densitate (HDPE), avand o capacitate insumata de peste 220.000 tone/an.

Aflată în conservare de mulţi ani din lipsa materiei prime, petrochimia din cadrul platformei Petromidia a fost repornita in 2006, odata cu asumarea unui program de investitii pe termen lung: 100 de milioane de dolari, în perioada 2005-2017.

In 2006, pentru a repune in functiune celelalte doua instalatii de polietilene, este construit in Portul Midia un terminal criogenic pentru aprovizionarea cu etilena. Este primul terminal criogenic de etilena de la Marea Neagra. Aici vine etilena pe care Grupul o importă, dat fiind că vechea piroliză, construită în perioada comunistă, a fost închisă înainte de privatizare, la jumătatea anilot ’90, iar o nouă piroliză ar necesita investiţii de mai multe sute de milioane de dolari. De aici apar şi pierderile, generate de fluctuaţiile de preţ ale etilenei importate.

Chiar şi aşa însă, producţia de polimeri a crescut de la 20.000 de tone, în anul 2000, la circa 150.000 de tone în prezent.

Petrochimia pare a fi un business profitabil pe termen mediu şi lung, şi companiile petroliere din zona noastră se uită din ce în ce mai mult la acest segment.

În premieră pentru România, grupul OMV studiază posibilitatea construirii unei instalaţii petrochimice la rafinăria Petrobrazi din România, deţinută de Petrom, după cum se arată în strategia companiei pentru anul 2025, prezentată azi de board-ul companiei.

Capacitatea de producţie în sectorul petrochimic deţinută de grupul OMV a crescut, de la 1,8 milioane de tone în 2005, la 2,5 milioane de tone în 2017 şi urmează să crească şi mai mult, la 2,8 milioane de tone, la nivelul anului 2025. Cea mai mare creştere ar urma să vină din produsele petrochimice cu valoare adăugată mare-butadiene şi produse aromatice, în timp ce producţia de etilenă ar urma să rămână la acelaşi nivel.

Cei de la OMV cred că în perioada 2016-2030, în Europa cererea de carburanţi va scădea cu 60 de milioane de tone, dar cererea de produse petrochimice va creşte cu 20 de milioane. Iar Europa înseamnă foarte puţin, comparativ cu restul lumii: grosul va veni din Asia, unde,cele 210 milioane de tone de produse petrochimice în plus reprezintă 90% din creşterea globală a cererii pentru acest produs.

Te-ar mai putea interesa și
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, pe care Moscova îl atribuie Kievului, asupra unor clădiri dintr-un oraş......
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...