Managementul Domo SRL, compania care operează brandul DOMO, magazinele cu acelaşi nume și domeniul domo.ro, avea anul trecut un plan bine pus la punct de revitalizare a business-ului care nu şi-a mai revenit după criza economică din 2009. Directorii gândiseră şi începuseră deja să pună în aplicare o strategie prin care să crească exponenţial ponderea produselor marcă proprie (Westwood şi alte mărci), care asigurau atât volume, urmare a preţurilor mici, cât şi o marjă de profit foarte bună. Planul a eşuat însă prea devreme, urmare a imposibilităţii companiei de a accesa credite bancare, dar şi a faptului că ANAF le-a poprit conturile pentru sumele pe care le datorau.
Marja de profit a crescut de 3 ori
Din punct de vedere financiar, focusul pe mărcile private a adus companiei o creştere a marjelor de aproximativ trei ori, în 2015 comparativ cu 2014. Potrivit unui raport al administratorului judiaciar Domo SRL, pus la dispoziţia ECONOMICA.NET de termene.ro, în perioada 31 decembrie 2014-30 noiembrie 2015, marja comercială obţinută de retailerul electroIT a crescut de la 1,6 milioane de lei la 5,2 milioane de lei, ceea ce a dus la o uşoară revitalizare a business-ului. Astfel, comparativ cu 2014, cifra de afaceri a Domo SRL a crescut de la 49,8 milioane de lei la 115,6 milioane de lei, iar vânzările companiei s-au majorat de la 47,1 milioane de lei la 103,1 milioane de lei. „În situația debitoarei se remarcă un trend ascendent pentru marja brută în perioada de analiză.Acest lucru se explica prin faptul ca începând cu anul 2015 debitoarea a dezvoltat un plan de afaceri care a presupus creşterea ponderii mărfurilor de tip marcă proprie, fapt care a generat o margine superioară, în comparatie cu marja generata de mărfurile achiziţionate de la branduri consacrate”, se arată în raportul administratorului judiciar.
Riscurile colaborării cu China
Într-un final, soluţia salvatoare a managementului Domo s-a dovedit a fi, printre altele, cea care a dus la insolvenţa companiei, în condiţiile în care retailerul a pierdut finanţarea externă şi a trebuit să se finanţeze din resursele curente. Aceasta întrucât produsele marcă proprie vândute de Domo erau fabricate în China, iar contractele cu producatorul chinez prevedeau plata unui avans important inainte de lansarea în execuţie a comenzii, potrivit raportului administratorului judiciar. „DOMO SRL a purtat negocieri cu diferite societăţi bancare, care nu s-au concretizat în obţinerea de finanţare pentru nevoile curente ale societăţii, din cauza lipsei de garanţii imobiliare pe care băncile le-au solicitat. De asemenea, asigurarea creditului cu alte tipuri de garanţii (de ex. stocuri de marfa) nu a fost posibilă, stocurile comandate în China nefiind proprietatea DOMO SRL la momentul lansării comenzi şi achitării avansului. (…) Avansurile au fost achitate din surse proprii generate din activitatea de zi cu zi, din încasările aferente reţelei de magazine Domo”, se mai arată în raport.
Popriţi de ANAF, au rămas cu marfa în portul Constanţa
Fără sprijinul băncilor, Domo a fost nevoită să apeleze la creditul furnizor, a înstrăinat o parte din active şi a folosit resursele financiare generate de activitatea zilnică în cursul anului 2015. În acest context, a acumulat datorii la ANAF, iar instituţia statului a instituit un sechestru asigurator asupra conturilor DOMO SRL, blocând întregul flux al fondurilor necesare derulării activităţii, achiziţionării de mărfuri noi, inclusiv produselor din China realizate sub branduri private pe care compania le comandase şi pentru care plătise avans. „În lipsa disponibilităţilor băneşti blocate de ANAF, debitoarea nu a mai putut achita nici măcar taxele vamale pentru bunurile plătite parţial şi livrate în portul Constanţa”, se mai arată în raportul administratorului judiciar Sierra Quadrant.
Datorii de 72 de milioane de lei
Valoarea datoriilor înregistrate este elementul cheie care a dezechilibrat întreaga situație a debitoarei, se mai arată în raportul administratorului judiciar. Potrivit acestuia, datoriile totale înregistrate în evidenţa contabilă la finele lui noiembrie 2015 se cifrau peste 72,3 milioane de lei, formate în special din datorii către furnizori şi bugetul de stat, creditori diversi şi salariati,neplata având impact negativ şi asupra rezultatelor economice viitoare prin înregistrarea de dobânzi şi majorări de întârziere.