Cum să cumperi platină, paladiu, aur şi argint de pe cardul Revolut. Direct din aplicaţie cu un întreg plan de investiţii şi bonusuri

Revolut a introdus în portofoliul său de produse și servicii financiare expunerea la metale prețioase, în martie 2020, cu primul metal, aurul. Trei luni mai târziu, a fost adăugată și expunerea la argint. Clienții Revolut au avut posibilitatea, în toată această perioadă, să investească în aceste două metale prețioase direct în aplicație, din secțiunea Mărfuri (accesibilă din Hub). Acestora li se adaugă platina (XPT) și paladiul (XPD), puse la dispoziție de un partener specializat, care oferă și date despre performanța de piață a mărfurilor. Expunerea la aceste metale este susținută de depozite de metale reale, în formă fizică, păstrate în siguranță de un partener de încredere în domeniu.

La fel ca aurul și argintul, expunerea la platină și paladiu se poate transfera către un alt client Revolut sau poate fi convertită instant în criptomonede sau monede fiat digitale pentru efectuarea de plăți. De asemenea, direct din aplicație, clienții pot seta un anumit preț la care să se realizeze automat expunerea la aceste mărfuri.

Cu aceste două noutăți, Revolut face un pas mai departe în a le oferi clienților acces la produse și servicii financiare care, de obicei, sunt percepute ca fiind inaccesibile, pe lângă  portofoliul de peste 30 de monede fiat care pot fi schimbate în aplicație și aproape 100 de criptomonede.

„Suntem încântați să le oferim clienților posibilitatea de a investi în produse cât mai diverse. Odată cu această nouă expunere la cele două metale prețioase, clienții din SEE, Elveția și Regatul Unit pot să își diversifice și mai mult portofoliul de investiții. Este încă o dovadă că Revolut democratizează sectorul financiar. Multe persoane întâmpină obstacole atunci când vor să investească în anumite active, cum este și cazul metalelor prețioase. Cu Revolut, expunerea la astfel de mărfuri se realizează rapid și la costuri cât mai accesibile. Obiectivul nostru este acela de a ajuta clienții să își gestioneze banii și să investească așa cum doresc”, a declarat Yaroslav Kravchenko, directorul  Wealth & Trading Revolut.

Pentru a avea expunere la platină sau paladiu, clienții trebuie să actualizeze aplicația Revolut și să selecteze categoria de mărfuri dorite din secțiunea Mărfuri din aplicație. Pentru schimburile de mărfuri, Revolut percepe un comision de 1,5%, în cazul planurilor financiare Standard (gratuit) și Plus (14,99 lei/ lună), și de 0,5% pentru deținătorii planurilor Premium (29,99 lei/ lună) și Metal (54,99 lei/ lună).

Spre deosebire de monedele fiat, mărfurile nu fac obiectul reglementărilor impuse în Regatul Unit de Autoritatea de Control Financiar (CFA) și nu sunt protejate prin prevederile referitoare la monedele digitale. Revolut nu oferă metale prețioase în stare fizică, tangibilă și nici nu face livrări de astfel de metale. La fel ca orice investiție, și expunerea la metale prețioase reprezintă un capital expus riscului.

Cererea și oferta de paladiu și platină. Utilizări industriale și investiționale

Pentru ce este folosit paladiul, în afară de un activ de investiții? Din 1989, paladiul a fost utilizat în principal în convertoare catalitice pentru combustibili fosili și vehicule hibride, care reprezintă aproximativ 80% din cerere. Catalizatorii de paladiu captează emisiile periculoase ale motoarelor termice. Metalul este, de asemenea, utilizat în volume mici în industria electronică și medicală, precum și pentru bijuteriile fine, ca alternativă la platină. Capacitatea paladiului de a absorbi hidrogen – de 900 de ori mai mare decât propriul său volum – îl face extrem de valoros pentru industria nucleară. Utilizarea paladiului în industria auto a crescut pe măsură ce diferite țări au introdus standarde stricte privind emisiile de carbon.

Paladiul este extras împreună cu celelalte metale din grupul platinei (șase metale – platină, rodiu, iridiu, ruteniu, osmiu, paladiu) în cantități mici în câteva părți ale lumii. Ele sunt extrase ca produse secundare ale procesării nichelului și cuprului. Există cinci țări producătoare^[1] care cumulează 98% din producția globală de paladiu: Africa de Sud (40% din producția în 2021), Rusia (37%), Canada, SUA, Zimbabwe, iar principalele regiuni consumatoare de paladiu sunt China (26%) și America de Nord (22%), Europa (21%), Japonia (21%), conform Statista.com.

Platina a început să fie tranzacționată ca marfă în anii 1950, când New York Mercantile Exchange (NYMEX) a lansat contracte futures pe platină ca o modalitate prin care comercianții își puteau diversifica activitatea față de produsele agricole. Dar abia în 1997 Monetăria americană, parte a US Treasury, a lansat primele lingouri de platină. Acestea au devenit rapid cele mai populare monede de platină din lume printre comercianți și investitori. Acum există monede și lingouri, precum și opțiuni și contracte futures pentru tranzacționarea cu platină.

În afară de un instrument de investiții, o mare parte din cererea de platină la nivel mondial provine din industria auto pentru utilizarea metalului la fabricarea convertorilor catalitici, deși paladiul a înlocuit o parte din acest consum. De asemenea, platina este folosită și în bijuteriile fine, dar are utilizări în diverse industrii, inclusiv în industria chimică, la rafinarea petrolului, în electronică, în industria sticlei și în medicină (echipamente chirurgicale, aparate dentare și tratamente pentru cancer). Africa de Sud asigură cea mai mare cantitate de platină necesară la nivel mondial, fiind urmată, ca țari producătoare, de Rusia, Zimbabwe, Canada, SUA.

Platina este o resursă naturală rară, astfel încât orice modificare a ofertei poate avea un impact substanțial asupra disponibilității acesteia și, prin urmare, asupra prețului. Cererea de pe piețele de platină este influențată în mare parte de evoluțiile din industria auto (între 31%-42% din cererea globală) și cea a luxului (bijuteriile generează între 24%-31% din cererea globală). Tendințele de pe aceste piețe determină și dinamica prețurilor. China este cel mai mare consumator de platină, pe care o folosește atât pentru bijuterii, cât și industria auto. India devine și ea tot mai mult un consumator de platină, în principal pentru industria luxului.

Alte industrii care folosesc platină (electronice, fabricarea sticlei, industria farmaceutică și a echipamentelor medicale) reprezintă circa 23%-36% din cererea globală. Investițiile în platină generează aproximativ 20% din cererea globală (sursa:  World Platinum Investment Council).