Cum să nu te laşi păcălit de cele mai subevaluate acţiuni

Analiştii compară cotaţiile curente ale acţinilor cu diferiţi indicatori ai performanţelor economice ale companiilor respective.

Pentru începători există varianta plasamentelor celor mai confortabile, în acţiuni ale unor companii mari, cu situaţii financiare solide şi cu performanţe financiare confirmate în trecut (Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Petrom şi mai nou Electrica).

Cotaţiile acestora, însă, rareori oferă marile creşteri pe care şi le doresc, de la un moment dat încolo, investitorii fie şi ei începători.

Astfel că aceştia pornesc în căutarea acţiunilor subevaluate de piaţă, al căror preţ se presupune că ar fi inferior celui la care le îndreptăţeşte performanţele companiilor.

Astfel de companii au şansa teoretică de a se scumpi pe piaţă, în viitor.

Când spune adevărul un indicator

Porniţi în vânătoarea acţiunilor subevaluate investitorii se folosesc de analizele de specialitate, din care nu lipsesc indicatori favoriţi ai brokerilor, precum profitul pe acţiune (EPS) sau raportul dintre preţ şi profitul pe acţiune (PER), raportul dintre preţ şi valoarea contabilă, şi altele.
Topul rapoartelor preţ / profit sau PER (price earning ratio) preluat cu datele site-ului Bursei de Valori Bucureşti (BVB) propune multe acţiuni câştigătoare.

Care dintre ele ascund capcane periculoase?

Socoteala este simplă, cu cât PER-ul este mai mic, cu atât şansele de creştere a preţului ar fi mai mari. Există şi praguri, mai degrabă didactice: sub PER =10, acţiunea este de cumpărat, iar peste 10 este de vândut. Între 10 şi 20 – răsunsul este „de la caz la caz”.

Criterii mai avansate compară PER-ul unei companii cu media ramurii din care face parte aceasta, sau cu cel al altor companii similare, eventual de pe alte pieţe.

Cele mai promiţătoare 10 acţuni după PER, din topul realizat cu datele BVB (pe care îl folosim strict cu titlul de exemplu), sunt cele ale:

1. iFond Financial România, un mic fond de investiţii (simbol bursier IFR, cu PER 2,6),
2. SIF Transilvania, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii româneşti, (SIF3, PER 3,7),
3. UAMT Oradea , un producător de piese auto, (UAM, PER 4,2),
4. Electroargeş Curtea de Argeş, producător de electrocasnice (ELGS, PER 4,6),
5. Inox Măgurele, producător de piese inox (INOX, PER 4,7),
6. Prodplast , producător de mase plastice (PPL – 6 – PER 4,9),
7. Amonil Slobozia, producător de îngrăşăminte (AMO, PER 5,1),
8. SIF Muntenia, de calibrul SIF3 (SIF4, PER 5,3),
9. Rompetrol Well Service, un furnizor de servicii auxiliare de foraj (PTR, PER 5,5)
şi, în sfârşit, cea mai mare companie românească, deţinătoarea recordului celui mai mare profit din istoria României:
10. OMV Petrom (SNP, PER 6,5).

Toate acţiunile de mai sus par foarte ispititoare după PER, dar care este realitatea?

Una dintre companiile de maisus (AMO), este falimentară. Este firesc ca preţul mic să ducă la un PER mic. În plus, calculele au fost făcute cu o serie de profituir triemstriale, încheiată cu trimestrul 4 din 2013.

Alte trei companii din TOP 10 (IFR, UAM, INOX şi PPL) sunt greu (şi foarte greu) de găsit când vrei să le cumperi, respectiv greu (şi foarte greu) de vândut când crezi că ai face profit cu ele. Degeaba au PER-ul mic şi atrăgător.

Despre astfel de acţiuni se spune că nu sunt suficient de lichide, aşa că investitorul riscă să nu fructifice eventualul profit care ar rezulta din scumpirea lor. În plus, este foarte uşor de manipulat preţul unor acţiuni ca acelea ale INOX, cu care nu s-au făcut decât 21 de tranzacţii în ultimele 52 de săptămâni. În acest răstimp preţul INOX a crescut de cinci ori, dar ce folos, ultima tranzacţie a fost în 16 mai.

Acţiuni lichide sunt cele ale Romgaz, Transelectrica, Transgaz, care au avut zeci de mii de tranzacţii în ultimulan, în valoare de sute de milioane de lei.

Mai departe în TOP 10, Electroargeş (ELGS) şi Prodplast (PPL) au fost favoritele investitorilor. ELGS exportă aspiratoare în Germania sub brand străin, iar Prodplast este controlată de mogul al pieţei autohtone şi funcţionează şi ca vehicul de investiţii al acestuia.

La rândul lor, cele două societăţi de investiţii financiare, SIF3 şi SIF4 oferă la rândul lor perspectiva unor acţiuni subevaluate, dar şi una şi cealaltă au fiecare povestea ei descurajatoare. SIF3 tocmai şi-a dublat numărul acţiunilor de pe piaţă, distribuind gratis titluri în loc de dividende. SIF4 face parte dintr-un grup informal împreună cu SIF Banat Crişana (SIF1), care nici nu-şi pune problema să-şi împartă profitul, într-un fel sau altul.

Nici măcar acţiunile SNP nu sunt recomandabile, în această perioadă, dacă investiţa se face pe termen relativ scurt (pentru începători), de cel mult un an.

Titlul SNP a avut fluctuaţii mari în ultimele 12 luni, între 0,42 şi 0,5 lei / acţiune, extreme de care s-a apropiat de câteva ori. Analiştii spun că a avut o evoluţie „laterală” pe un culoar volatil”. Altfel spus: riscuri mari pentru şanse mici de profit. SNP s-a comportat ca o acţiune speculativă, joc nerecomandat începătorilor.

SNP are rezultate excelente, dar „secretul” pieţei sale este că Fondul Proprietatea, este pe cale să vândă o mare cantitate de acţiuni, evenimet previzibil care ţine piaţa în şah. Cine ar cumpăra SNP dacă ştie că se va ieftini pentru că pe piaţa cantitatea de „marfă” va creşte.

Cu excepţia SNP, care se află în conjunctura specială dscrisă mai sus, prima companie din galeria marilor plasamente relativ confortabile este Transgaz (TGN), de pe locul 15 în top (PER 8,4), apoi Transelctrica este două locuri mai jos (PER deja peste 10), iar Romgaz (SNG) abia pe locul 30, cu PER peste 13.

Achiziţia acestora pe termen mai lung, ca şi a SNP, este un obiectiv care merită atenţe.

Capcana interpretării neadecvate a PER se poate vedea la nivelul întregii pieţe. PER mediu pe toată piaţa nu ajunge la 8, dar întreaga piaţă este puţin lichidă, cu valori de tranzacţi zilnice de câteva milioane de euro.

Mediile PER pe domenii precum „energie electrica si termica, gaze şi apă” (7,96), sau „industria extractivă” (5,57) sunt ispititoare, dar nu întotdeauna realmente profitabile.

Site-ul BVB a calculat PER-ul folosind profitul net raportat în ultimele 4 trimestre consecutive / ultimului raport anual, Astfel ultimul trimestru este trimestrul IV din 2013. Analiştii recomandă ca să se ia în calucl o serie de raportări ale profitului şi nu doar profitul de la un anumit moment, pentru a evita influenţele conjucturale.