Cum scapă România de downgrade? Trinidad-Tobago are rating mai bun. Agenţiile de evaluare financiară ar putea îmbunătăţi perspectiva în 2021

Începutul unei politici fiscale prudente şi angajamentul unei datorii publice care să nu depăşească 55% din PIB în 2023 sunt principalele atuuri în lupta României pentru păstrarea țării în categoria Investment Grade. În plus, fundamentele economice ale României sunt superioare unor ţări precum Trinidad-Tobago şi Kazakhstan, care au ratinguri mai mari decât al nostru. Moody’s, Stadndard&Poor’s şi Fitch reevaluează ratingul României pe 16, respectiv 23 aprilie.
Gabriela Ţinteanu - lun, 05 apr. 2021, 22:11
Cum scapă România de downgrade? Trinidad-Tobago are rating mai bun. Agenţiile de evaluare financiară ar putea îmbunătăţi perspectiva în 2021

Analiştii financiari şi reprezentanţii marilor bănci internaţionale sunt de părere că toate agenţiile de rating internaţionale vor păstra România în categoria investment grade, chiar dacă deficitul bugetar va fi depăşit şi în acest an şi datoria publică va ajunge la aproape 60% din PIB anul viitor. Mai mult chiar, în a doua parte a anului, dacă vor fi îmbunătăţite perspectivele fiscale, vom vedea modificarea perspectivei de rating de la negativă la stabilă.

Potrivit unei analize realizate de Barclays privind situaţia din România, 2021 ar trebui să fie anul prudenţei fiscale. Conform băncii englezeşti, creşterea economică din 2021 nu va recupera recesiunea din 2020, situându-se în estimările ei la 4,1%, în timp ce datoria guvernamentală va creşte la 54,7% din PIB în 2021 şi la 58,6% din PIB în 2022.

Analiza Barclays arată că guvernul intenționează să crească veniturile cu 13% în 2021, menținând în același timp creșterea cheltuielilor la 5% an la an. „Întrucât obiectivele din domeniul veniturilor ne par optimiste, ne așteptăm la un deficit bugetar ușor mai mare de 8,5% din PIB în 2021”, arată Barclays.

Banca subliniază însă că „o continuare a îmbunătățirii balanței fiscale va ajuta țara să își mențină ratingul de investiție în 2021, în opinia noastră. Toate cele trei agenții de rating evaluează România la gradul minim de investiții cu perspective negative, citând deteriorarea perspectivelor fiscale. Nu am fi surprinși să vedem revizuiri în perspectiva neutră dacă / când România începe să ofere o oarecare îmbunătățire a perspectivelor fiscale așa cum a promis”, arată analiza citată.

De aceeaşi părere este şi Ionut Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank: „Stabilizarea situatiei politice dupa alegerile generale şi reducerea riscurilor fiscale au contribuit la reducerea primei de risc de ţară şi la reducerea riscului de downgrade. Menţinerea ratingului investiţional rămâne însă condiţionată de succesul procesului de consolidare fiscală.”

Un alt motiv pentru neincluderea României în categoria junk, nerecomandată investitorilor, ne oferă Ciprian Dascălu, economist şef la BCR. „Nu ne aşteptăm la o retrogadare din partea agenţiilor de rating, având în vedere fundamentele economice şi instituţionale ale României mult superioare comparativ cu ţările cu rating similar (mai jos lista), susţinute de ancora apartenenţei la Uniunea Europeană. Vedem posibilă, mai degrabă, o revizuire a perspectivei ratingului la neutru de la negativ pe orizontul de un an, dacă execuţia bugetară merge conform planurilor iniţiale”.

Ţara Rating Perspectiva
 Columbia BBB- Negative
 România BBB- Negative
 Croaţia BBB- Stable
 Cipru BBB- Stable
 India BBB- Stable
 Kazahstan BBB- Stable
 Montserrat BBB- Stable
 Maroc BBB- Stable
 Rusia BBB- Stable
 Trinidad-Tobago BBB- Stable”.

 

După cum se vede, Trinidad-Tobago şi Kazakhstanul au perspective de rating mai bune decât ale României. Rating BBB- cu perspectivă negativă are doar România şi Columbia dintre ţările care au Investement Grade.

Tot pentru păstrarea momentană a calificativului de rating se pronunţă şi Valentin Tătaru, economist-şef ING Bank.  “Previziunile noastre sunt că România va evita un downgrade şi credem chiar că sunt şanse rezonabile să vedem o revizuire a perspectivei de la negativ la stabil în a doua parte a anului. Această prognoză are în vedere principalele preocupări ale agenţiilor de rating care sunt legate de procesul de consolidare fiscală (început anul acesta) şi stabilizarea perspectivelor datoriei publice ca pondere în PIB, lucru adresat prin strategia fiscal bugetară 2021-2023 care prevede un nivel maxim de 55% a daoriei publice în PIB”.

În ceea ce priveşte inflaţia, analiza trimestrială făcută de Barclays arată că inflația va rămâne aproape de limita superioară: „După creșterea prețurilor globale la energie și eforturile de liberalizare a pieței energiei electrice din România, IPC a crescut brusc la 3,2% an la an în februarie de la 2,1% la sfârșitul anului 2020, o creștere mai mare decât ne așteptasem inițial”.

Banca englezească nu se aşteaptă ca BNR să mai opereze vreo reducere de dobândă anul acesta, iar creşterea economică se va face simţătă abia din semstrul II al anului, pe fondul așteptărilor pozitive cu privire la vaccinările din UE. Barclays se așteptă ca BNR să-și normalizeze rata de politică monetară şi să ofere o creștere de 75 de puncte de bază în semestrul I din 2022. Analiştii băncii văd dobânda cheie de anul viitor la nivel de 2%.

Te-ar mai putea interesa și
Transportul public din Belgrad va fi gratuit din 1 ianuarie 2025
Transportul public din Belgrad va fi gratuit din 1 ianuarie 2025
Transportul public în Belgrad va fi gratuit începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat miercuri primarul capitalei Serbiei, Aleksandar Sapic, o premieră în Europa pentru un oraş cu peste un milion......
Trump: Canada poate deveni al 51-lea stat al SUA
Trump: Canada poate deveni al 51-lea stat al SUA
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a evocat din nou miercuri, pe reţelele sociale, ideea de a face din Canada al 51-lea ...
Guvernul vrea ca România să reînceapă să producă uraniu
Guvernul vrea ca România să reînceapă să producă uraniu
Guvernul a aprobat, miercuri, concesionarea către Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. a unor terenuri în suprafaţă ...
Polonia va adăuga firme de media și telecomunicații pe lista companiilor de importanță strategică
Polonia va adăuga firme de media și telecomunicații pe lista companiilor de importanță strategică
Polonia a decis să includă mai multe firme din media şi telecomunicaţii pe lista companiilor de importanţă strategică, ...