Criza declanşată mocnit în 2007, şi izbucnită cu toată forţa în septembrie 2008, s-a manifestat prin refuzul băncilor de mai credita pe altcineva în afara guvernelor. Băncile nu se mai împrumutau nici între ele. La un moment dat, si guvernele prea îndatorate au avut probleme. Unele – foarte mari probleme.
Totuşi, în tot acest timp banii daţi guvernelor au adus cele mai mari randamente, căci şi aurul a dezamăgit în ultimi doi ani.
După această reţetă, randamentele titlurilor a nouă fonduri mutuale de obligaţiuni sau cu expunere prioritară în obligaţiuni au depăşit dobânda cumulată pe ultimii şapte ani, oferită de rata medie de pe piaţă pentru populaţie precizată de BNR, potrivit calculelor ECONOMICA.NET.
Fondurile mutuale de obligaţiuni, ca şi băncile, au profitat de foamea de bani a Guvernului, cu atât mai mare cu cât economia mergea mai rău.
Diferenţa este că, în vreme ce băncile au păstrat o bună parte din profitul refinanţării datoriilor guvernului, fondurile mutuale l-au transmis întreg către cei peste 100.000 de români investitori.
Banii investiţi, la 31 iulie, în fondurile Certinvest Obligaţiuni şi Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni) au adus câştiguri de 79, respectiv 75% la 31 decembrie anul trecut, faţă de dobânda la un depozit bancar, care ar fi ajuns la 53,5%, după capitalizarea sa anuală.
Reţeta a fost atât de bună încât s-au lansat fonduri cu expunere pe obligaţiuni în plină criză şi au făcut bani frumoşi pentru investitorii lor: Raiffeisen Ron Plus (RON), lansat în 22 septembrie 2009, cu un randmanent total de 59% în 31 decembrie 2013 şi OTP ComodisRO, lansat în 7 aprilie 2008, cu un câştig acum de 58%.
Mai trebuie precizat că impozitul de câştig de 16% se aplică şi la retragerea depozitelor şi la retragerea banilor din fonduri, dar comisionul de administrare al fondurilor este deja dedus în raportări, în vreme ce comisioanele bancare nu sunt scăzute din dobânda menţionată.
Între timp, nivelul comisioanelor bancare au ajuns atât de mari încât oamenii nici nu se mai pot retrage toţi banii depuşi în depozite.
Admisitratorii au însă forţă de negociere dată de activele de zeci şi sute de milioane de lei care le învârt tot prin bănci. Iar, pentru retragerea banilor dintr-un fond mutual este suficient contul curent al cardului de salariu.
Fondurile cu expunere pe obligaţiuni fac accesibile pentru populaţie titlurile de stat foarte căutate în acest timp, care sunt fie prea scumpe (de la 1.000 la 10 000 de lei noi) fie nedistribuite de Guvern. chiar dacă au la preţuri.
Preţurile titlurilor fondurilor mutuale variază în marea lor majoritate de la câţiva lei la 10 – 30 de lei.
Bursa nu a ajuns încă la nivelul cotaţiilor din 2007 şi nici un portofoliu de investiţii care nu a inclus obligaţiunile nu a fost câştigător în perioada de atunci încoace. Chiar şi de la revenirea burselor, acum trei ani, numai 12 fonduri au înregistrat câştiguri.
Campionul Certinvest Obligaţiuni este administrat de Certinvest, cea mai mare firmă de specialitate românească independentă, în vreme ce Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni) este administrat de Erste Asset Management România (EAM), cel mai mare administrator român de investiţii.
Numai cu Erste Bond Flexible RON, cel mai mare din regiune, cu active nete de aproape 5,9 miliarde de lei, EAM depăşeşte şi societăţile de investiţii financiare (SIF). Erste Bond are peste 117.000 de investitori, marea lor majoritate fiind persoane fizice.
Raiffeisen Asset Management (RAM) este a doua cea mai mare firmă de administrare de investiţii românească, cu o cotă apropiată de EAM.
RAM, ca şi filialele de specialitate ale BRD şi OTP Bank România, au mai lansat în plină criză şi alte fonduri cu expunere pe obligaţiuni, inclusiv în valută, pentru a absorbi economiile populaţiei.
Câştiguri mai mari decât dobânda bancară cumulată brută au mai înregistrat, din 31 iulie 2007 şi până în 31 decembrie 2013, şi alte fonduri adminsitrate de filiale ale băncilor, care au dorit să nu piardă lichidităţi neintrând pe această piaţă:
BRD Simfonia 1, cu un randament în perioada analizată de 61%, administrat de BRD Asset Management
BT Obligaţiuni, 59% (BT Asset Management, a Băncii Transilvania)
Certinvest Tezaur, 58%.
Cu cât au fost mai expuse pe acţiuni, cu atât portofoliile de investiţii au pierdut mai mult. Alte cinci fonduri de investiţii au înregistrat randamente de peste 20% şi numai alte patru au avut randamente pozitive.