Cum se îndestulează statul din averile decedaţilor fără moştenitori

Ce se întâmplă cu bunurile persoanelor fără moştenitori după ce au decedat

Răspunsul scurt: bunurile trec în proprietatea statului.

Dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă, se arată în alineatul 1, articolul 1.135 din noul Cod Civil.
În cazul în care proprietarul a lăsat moştenire doar o parte din averea sa, restul bunurilor trec, de asemenea, în proprietatea statului la moartea proprietarului.

Dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu există moştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct, partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă, conform alineatului 2, articolul 1.135 din noul Cod Civil.

Să începem cu reglementările în vigoare. Ce spune legea despre moştenirea vacantă

Moştenirea vacantă este reglementată prin articolele 1.135 – 1.140 (Cartea a IV-a, capitolul II) din noul Cod Civil, a spus pentru ECONOMICA.NET Georgiana Trandafir, avocat senior la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

 Cum ajung bunurile personelor fără moştenitori în proprietatea statului

Dacă în termen de un an şi şase luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil (adică persoană cu drept de moştenire), notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare, potrivit alineatului 1, articolul 1.137 din noul Cod Civil.

Mai departe, dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicaţie, notarul va constata că moştenirea este vacantă, se arată în alineatul 2 al aceluiaşi articol din noul Cod Civil.

Notarul a constatat că moştenirea e vacantă. Cui revine moştenirea

Moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat”, potrivit articolului 1.138 din noul Cod Civil.

Autoritatea locală, stăpână peste moştenirea bătrânilor fără moştenitori

Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul intră în stăpânirea de fapt a moştenirii, de îndată ce toţi succesibilii cunoscuţi au renunţat la moştenire ori, la împlinirea termenului prevăzut la articolul 1.137, dacă niciun moştenitor nu este cunoscut. Moştenirea se dobândeşte retroactiv ,de la data deschiderii sale, potrivit articolului 1.139 din noul Cod Civil.

„Noul Cod Civil reglementează o procedură specială care implică notarul public competent de la locul deschiderii succesiunii şi comuna/oraşul/municipiul ce urmează a colecta moştenirea vacantă prin includerea bunurilor moştenite în domeniul privat”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Georgiana Trandafir.

Dacă apar moştenitori după ce statul a pus stăpânire pe moştenire, ei vor solicita în instanţă restituirea proprietăţii

Noul Cod Civil pevede ca în situaţia în care s-a constatat vacanţa moştenirii, dar există moştenitori, aceştia pot exercita petiţia de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului (articolul 1.140).
Petiţia de ereditate este acţiunea prin care un moştenitor cere instanţei de judecată recunoaşterea titlului de moştenitor şi obligarea celui în posesia căruia se află bunurile succesorale, în acest caz – statul, la restituirea lor.

E important de precizat că în afară de prevederile din noul Cod Civil, moştenirea vacantă mai poate fi reglementată şi la nivel local, prin hotărâre de consiliu.

„Dat fiind că bunurile ce alcătuiesc moştenirea vacantă se duc în domeniul privat al comunei, oraşului, municipiului, este foarte posibil ca la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale să existe o hotărâre de consiliu care să reglementeze procedura de preluare a acestor bunuri, inclusiv evaluarea şi inventarierea”, a adăugat avocata Georgiana Trandafir.

Nu în ultimul rând, bunurile fără moştenitor sunt supuse şi reglementărilor europene

„La nivel european, există Regulamentul nr. 650/2012 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi acceptarea, şi executarea actelor autentice în materie de succesiuni şi privind crearea unui certificat european de moştenitor”, ne-a mai spus Georgiana Trandafir.

Articolul 33 din Regulamentul nr. 650/2012 arată că: „În măsura în care, conform legii aplicabile succesiunii în temeiul prezentului regulament, nu există niciun moştenitor sau niciun legatar pentru bunurile desemnate printr-o dispoziţie pentru cauză de moarte şi nicio persoană fizică nu are calitatea de moştenitor în temeiul legii, aplicarea legii astfel determinate nu aduce atingere dreptului unui stat membru sau al unei entităţi desemnate în acest scop de respectivul stat să dobândească, în temeiul legii sale, bunurile din patrimoniul succesoral situate pe teritoriul său, cu condiţia ca creditorii să aibă dreptul să solicite satisfacerea creanţelor lor din patrimoniul succesoral în ansamblul său”.

Ce autoritate supraveghează trecerea patrimoniului vacant în proprietatea statului

România nu are o autoritate centrală care să supravegheze trecerea moştenirii vacante în proprietatea statului. Preluarea moştenirii vacante se desfăşoară la nivel local, aşa cum am arătat mai sus.
La nivel central, doar Ministerul de Finanţe ar trebui să urmărească dinamica acestor preluări. Precizăm că Ministerul Finanţelor primeşte trimestrial bilanţul contabil trimis de autorităţile locale, la nivelul cărora se derulează preluarea moştenirilor vacante, bilanţ în care sunt incluse şi intrările în patrimoniul statului.

„Activitatea autorităţilor publice este independentă, în baza principiului deconcentrării, deci un există o autoritate naţională care să le supervizeze. Sigur că nu poate fi exclus un control al Curţii de Conturi care să verifice, de exemplu, modalitatea de evaluare a bunurilor din moştenirile vacante preluate de autoritatea locală. În plus, autorităţile locale trebuie să transmită trimestrial bilanţul contabil către Ministerul Finanţelor Publice (în bilanţ ar trebui să se reflecte aceste „intrări” noi în patrimoniul autorităţii locale)”, a mai explicat pentru ECONOMICA.NET avocata Georgiana Trandafir.

Pe 22 octombrie, ECONOMICA.NET a trimis o solicitare oficială Ministerului de Finanţe referitoare la bunurile intrate în proprietatea statului în baza moştenirii vacante, dar nici până acum nu am primit răspuns, deşi au trecut mai bine de două luni de atunci.

Drept care, rămâne o întrebare deschisă dacă Ministerul de resort urmăreşte riguros autorităţile locale care pun stăpânire pe averile persoanelor fără moştenitori.