Cum se înfiinţează o cooperativă agricolă. Legislaţie şi sfaturi

Cine ar fi crezut acum 25 de ani că vor reveni vremurile în care termenul de ”cooperativă” să fie rostit apăsat de către ministrul agriculturii în fața a sute de fermieri români. Cu rănile trecutului (aproape) vindecate, țăranii noștri redescoperă binefacerile acestei forme de organizare în care investițiile se fac la comun, la comun venind și veniturile, deci profitul.
Economica.net - sâm, 01 aug. 2015, 09:34
Cum se înfiinţează o cooperativă agricolă. Legislaţie şi sfaturi

Cooperativa a revenit la modă, dacă este să luăm în calcul că fermierii care formează astăzi o astfel de structură se laudă cu acest lucru, se fac comparații cu cooperativele de tradiție din vestul Europei (vezi cazul Franței, mai ales) și, foarte important, auzi mereu politicieni îndemnând agricultorii să se unească în cooperative. Dar ce s-a schimbat în câțiva ani de când asociația era modelul ”recomandat”? Cu ce este mai bună cooperativa decât asociația?

Obligatoriu: sediu și cinci membri

Pentru a răspunde acestor întrebări, am stat de vorbă cu unul dintre primii președinți de cooperativă post-decembristă. Și nu orice cooperativă, ci una formată din fermieri mici care produc ecologic. De la Wilhelm Tartler, recunoscut apicultor din Sibiu și unul dintre fondatorii cooperativei Biocoop, am aflat că pentru a înființa o cooperativă este nevoie de un sediu și de cel puțin cinci membri. Și de voință.

O diferență mare între asociațiile de producători și cooperativele din România rămâne însă lipsa unei voci la nivel național. Dacă asociațiile s-au reunit sub umbrela Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, o astfel de supra-structură nu există pentru cooperative, așa că interesul acestor fermieri rămâne în continuare reprezentat la discuțiile cu guvernanții, tot de asociații. Se poartă însă discuții între liderii cooperativelor și decidenții politici, dar mai mult la nivel local.

De altfel, în prezent, cei din cooperative nici nu par interesați de politica de la București. Scopul lor este altul. “Majoritatea cooperativelor au luat ființă tocmai ca să aibă acces mai ușor la subvenții. Noi nu suntem membrii ai unei forme de asociere superioare pentru că, de fapt, interesul nostru este să avem piață de desfacere pe plan local. Nu avem treabă cu Ministerul Agricultorii. Dânșii nu ne cer nimic, noi nu le cerem nimic, decât drepturile noastre ca și fermieri europeni. Ne îndeplinim obligațiile fiscale și atât”, a explicat președintele Biocoop, prima cooperativă țărănească ecologică din România.

Mai multe pe Agrointel.ro

Te-ar mai putea interesa și
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie „
Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie „
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22,38% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Programul celui care a obținut cele mai multe voturi în primur tur......
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank – Comisioane de administrare ZERO pentru două pachete bancare achiziționate în 25-27 noiembrie
CEC Bank desfășoară o campanie aniversară în perioada 25 – 27 noiembrie 2024, în care comisioanele de administrare ...
Rețele Electrice Muntenia, licitație de peste 445 mil. lei pentru mentenanța și modernizarea unor linii de medie și joasaă tensiune
Rețele Electrice Muntenia, licitație de peste 445 mil. lei pentru mentenanța și modernizarea unor linii de medie și ...
Reţele Electrice Muntenia a lansat o licitaţie publică pe platforma SEAP, cu o valoare de peste 445 milioane lei, pentru ...
După anunțul victoriei lui Călin Georgescu în Turul I al prezidențialelor, BVB a trecut pe roșu
După anunțul victoriei lui Călin Georgescu în Turul I al prezidențialelor, BVB a trecut pe roșu
După ce andidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22,38% din voturi și a câștigat primul tur de scrutin al alegerilor ...