Cum se rearanjează pozițiile pe piața cerealelor, după războiul din Ucraina. Ce poate câștiga și pierde România

Conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene, în anul agricol care va urma ( iunie 2022/iulie 2023), producția de grâu a României, calculând la o suprafață similară cu cea de anul trecut de 2,1 milioane de hectare, va ajunge la aproximativ 10 milioane de tone de grâu, cu 1,4 milioane de tone mai puțin față de anul trecut când s-a raportat un record al ultimilor 14 ani.

Comisia estimează în ultimul său raport un randament mediu la hectar pentru România de 4,7 tone, cu 11% sub nivelul anului trecut, de 5,3 tone la hectar, dar cu 4% peste media ultimilor cinci ani. Este o scădere destul de abruptă comparativ cu ce se prognozează pentru restul statelor UE, unde randamentul mediu ar putea ajunge la 5,95 tone la hectar, cu 1,5% sub nivelul din 2021. Vor fi producții mai slabe în Polonia ( minus 24%), Estonia ( minus 21%)  Italia ( minus 19%), Bulgaria ( minus 12%), dar creșteri în statele mari exportatoare precum Franța ( plus 0,4%).

Totuși, din datele Departamentului pentru Agricultură al SUA, fermierii locali au cultivat însă grâu pe o suprafață ușor mai mare, ceea ce înseamnă că producția din 2022/2023 ar putea depăși pragul de 10 milioane de tone.

Șansele României la export

Toate aceste cifre pot oferi o perspectivă și asupra succesului României pe piețele externe, anul viitor, în contextul în care suntem al doilea exportator european pe piețe terțe, după Franța.

România consumă intern în jur de 3,3 milioane de tone de grâu anual, ceea ce înseamnă că am putea exporta peste 6,5 milioane de tone. În 2016, spre exemplu, România a vândut peste granițe ( în UE și țări terțe) 6,9 milioane de tone de grâu, urmare a unei producții de peste 8,4 milioane de tone. În 2020, exporturile au totalizat 4,3 milioane de tone.

Astfel, este de mare interes pentru noi modul în care se rearanjează cererea și oferta după războiul dintre Rusia și Ucraina.

Iar acum, pe piața europeană a grâului, situația arată ca cea descrisă în tabelul următor, în care sunt cuprinse date din iulie 2021 până în data de 25 aprilie 2022.

Sursa: Comisia European[

Mai exact, în primele 42 de săptămâni din acest an comercial UE a vândut peste granițele sale 21,6 milioane de tone de grîu, față de 22,4 milioane de tone cu un an în urmă, din care România a livrat peste 5,8 milioane de tone, Franța 6,6 milioane de tone și Germania 3 milioane de tone.

Conform estimărilor USDA, producția totală de grâu a UE va scădea cu 2,2 %, până la 135,3 milioane de tone, urmare a unei producții mai mici preconizate pentru Bulgaria, Franța, Ungaria, România și Spania, în vreme ce consumul va crește ușor. Cu toate acestea, se anticipează că exporturile de grâu din UE vor rămâne la un nivel ridicat în anul comercial 2022/23 din cauza războiului din Ucraina.

Majoritatea analiștilor consideră că Ucraina nu va putea să își reia complet exporturile, chiar dacă conflictul se va încheia înainte de sfârșitul anului comercial 2022. Pagubele provocate de război în porturi și în infrastructurile de transport sunt susceptibile să împiedice aceste exporturi. De asemenea, represaliile împotriva Rusiei vor împiedica probabil mulți cumpărători să achiziționeze grâu rusesc, care a devenit și foarte scump, urmare a taxelor de export impuse de Kremlin.

Principalele state membre exportatoare de grâu sunt Franța, România, Germania, Polonia și statele baltice, iar seceta actuală din regiunea mediteraneană ( Italia) va crește probabil cererea de import ( comerț intracomunitar) pentru anul de comercializare 2022/23.

Totodată, la summitul UE din martie 2022, șefii de stat din UE și-au exprimat public îngrijorarea cu privire la potențialele penurii de cereale (și anume de grâu) în țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care ar putea duce la instabilități geopolitice. În cazul în care situația se înrăutățește, statele membre ale UE, în frunte cu Franța, ar putea lansa programe de urgență pentru a furniza grâu țărilor respective. În plus, se anticipează că UE va continua să-și extindă cota de piață din  China, al doilea cel mai mare importator de grâu european, urmare a unei  producții salbe de grâu,  în ciuda unei concurențe probabil mai mari din partra Rusiei. Se anticipează, de asemenea, o creștere a exporturilor de grâu din UE către Nigeria (din Lituania, Letonia) și Africa de Sud (din Lituania, Letonia și Polonia) în perioada de referință 2022/23.

Unde și-ar face România loc în tot acest context? Situația din Egipt

Uitându-ne la ce se întâmplă acum, în anul de marketing 2021/2022 care nu s-a încheiat, se poate spune că din cauza războiului din Ucraina, UE va avea un cvasi-monopol de facto în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, având în vedere avantajul său semnificativ în ceea ce privește costurile de transport maritim. De asemenea, exporturile de grâu ale UE către Egipt, deși inițial se preconiza o reducere a lor în anul de producție 2021/22 din cauza concurenței din partea grâului din Marea Neagră (Ucraina și Ruia), sunt acum prevăzute să crească.

În ultimii cinci ani, Egiptul a importat 62,6 milioane de tone de grâu, dintre care 59,7% din Rusia și 22,3% din Ucraina (82% împreună).  Numai în anul comercial 2021, peste 70% din grâul importat de Egipt a venit din cele două state aflate în conflict.

Egiptul se baza pe grâul rusesc și ucrainean datorită prețurilor competitive, a costurilor de transport mai mici și a timpului mai scurt pentru a ajunge în porturile egiptene în comparație cu alte origini, dar acum nimic din toate acestea nu mai este valabil.

Pentru piața egipteană, către care România livrrează cele mai mari cantități de grâu, concurăm  cu Franța, care participă cu prețuri competitive la licitațiile GASC (Autoritatea generală pentru aprovizionarea cu produse de bază egipteană). În periada iunie 2021 – februarie 2022, înainte de izbucnirea conflictului, exporturile europene de grâu către Egipt au provenit în proporție de 43% din România, 29% din Rusia, 23% din Ucraina și restul de 5% din Franța. Grâul românesc a fost oferit la prețuri mai competitive în cadrul licitațiilor guvernamentale decât cel de origine rusă și ucraineană, ceea ce a însemnat că traderii au reușit să livreze în total, până în februarie, 630.000 de tone de grâu, adică aproximativ 50% din exporturile totale de grâu ale României, până la acea dată.

GASC a obținut deja 126.000 de tone de grâu francez și românesc pe 5 și 7 martie și alte 189.000 de tone din Rusia, Ucraina și România (63.000 de tone de la fiecare) au ajuns la sfârșitul lunii martie. Importurile totale de grâu în primele două luni și jumătate ale anului comercial 2022 s-au ridicat la 1,78 milioane de tone, din care, în perioada 1-15 martie, importurile publice și private de grâu care au ajuns în Egipt s-au ridicat la 460.272 tone din Rusia (181.773 tone), Ucraina (124.552 tone), România (91.000 tone) și Franța (63.723 tone). Aceste achiziții au fost făcute cu o lună înainte de izbucnirea conflictului.

În prezent, există 17 origini aprobate de GASC pentru a participa la licitațiile sale internaționale – Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Franța, Australia, Germania, Argentina, Rusia, Ucraina, România, Polonia, Bulgaria, Serbia, Letonia, Ungaria, Paraguay și Kazahstan.

Din datele Comisiei Europene, în perioada iulie 2021- februarie 2022, România a exportat în Egipt 1,7 milioane de tone, adică 34,5% din cantitatea totală de 5,1 milioane de tone livrate de România peste granițele UE

A doua destinație pentru grâul românesc este Iordania, care a înghițit deja anul acesta comercial  682,5 mii de tone, urmată Sudan ( 430.000 de tone ) de Republica Coreea ( 383.000 de tone) și Israel ( 296,5 mii de tone).

Coreea de Sud și Algeria

Exporturile de grâu din UE către Coreea de Sud (provenind în principal din România, Bulgaria și statele baltice) au crescut, de asemenea, în 2021/22, dar rămân în continuare sub exporturile americane și australiene.

Din datele USDA, în anul comercial 2020/2021, Coreea a importat 1,18 milioane de tone de grâu furajer, dintre care din  Statele Unite 452.702 tone, urmate de Ucraina (340.699 tone), Canada (93.526 tone), Rusia (87.061 tone), România (63.000 tone), Bulgaria (62.801 tone) și Estonia (60.294 tone). În perioada iulie 2021-februarie 2022 însă, România a exportat deja către Coreea 383.540 de tone, fiind al doilea cel mai mare jucător pe această piață, după Bulgaria (407,4 mii tone).

Acesata în contextul în care în anul comercial anterior ( 12 luni) exorturile românești ccătre Republica Coreea au fost de numai 58,9 mii de tone.

Totodată, China este în prezent al doilea mare client pentru grâul UE, dar România nu este însă printre furnizori. Exporturile UE către China au crescut de zece ori între 2018/19 și 2020/21 și, conform datelor comerciale preliminare, se preconizează că vor continua să crească și în 2021/22.

De asemenea, mare parte a exporturilor de grâu din UE se îndreaptă și către Africa Subsahariană. Algeria este un client stabil pentru grâul de morărit francez, dar există mari presiuni din partea Rusiei care dorește de mai mult timp să extindă livrările către această piață. În perioada ianuarie-noiembrie 2021, spre exemplu, livrările francezilor către Algeria scăzuseră de la 45% din totalul importurilor la doa 24%.

Și România exportă către Algeria, dar nu în cantități așa mari, deși trendul este ascendent. Conform ultimelor date disponibile, în perioada iulie 2021-februarie 2022, Algeria a cumpărat 187.700 de tone de grâu românesc, de opt ori mai mult decât în tot anul comercial 2020/2021.