Cum se vede dezastrul din producţia de porumb a anului trecut în exporturile de cereale. Vânzările au scăzut de cinci ori

Porumbul, cel mai exportat produs alimentar al anului trecut, îşi pierde anul acesta din importanţă în balanţa comercială, urmare a producţiilor foarte mici din 2015. În primele cinci luni ale anului, cantitatea exportată în statele non-UE a scăzut de peste cinci ori faţă de perioada similară a anului trecut, indică datele furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, instituţie care acordă licenţe de export şi import pentru cereale.

Astfel, potrivit datelor APIA, în perioada 1 ianuarie-2 iunie s-au exportat în baza licenţelor acordate circa 111.100 de tone de porumb, faţă de aproximativ 598.100 de tone în perioada similară a anului trecut (minus 81,45%). Principelele ţări de destinaţie pentru porumbul românesc a fost, anul acesta, Turcia, unde au ajuns în jur de 46.450 de tone, Liban – peste 22.140, Tunisia – 16.700 de tone sau Israel – 15.200 de tone. 

Garanţiile eliberate pentru cantitatea totală exportată anul acesta s-a cifrat la aproximativ 1,4 milioane de lei.

În 2015, România a încasat din exporturile de porumb (comerţ intracomunitar plus export în ţări terţe) 981,9 milioane de euro pentru 5,1 milioane de tone, peste 57% din producţia naţională ajungând practic peste graniţe, cu preponderenţă în spaţiul comunitar.

Problemă europeană

2015 a fost un an slab pentru porumb în toată Europa, astfel că exporturile au fost afectate în întreaga UE. Potrivit datelor Comisiei Europene, în anul comercial agricol 2015/2016, UE va exporta 1,6 milioane tone de porumb şi produse procesate din porumb, cu 26% mai puţin decât în anul anterior. România va rămâne însă principalul exportator, cu o pondere de 68% din total.

Producţie mult mai mică

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut România a produs cu trei milioane de tone mai puţin porumb faţă de 2014 (minus 27,7%). În total, fermierii au recoltat  8,9 milioane de tone de porumb, România având cea mai mare suprafaţă de teren cultivată cu această cereală (28,2% din suprafaţa cu porumb a UE). Suntem, totodată, al doilea cel mai mare producător de porumb din UE, după Franţa.

Scade şi exportul de orz

Din datele APIA, în prima parte a acestui an s-au prăbuşit inclusiv exporturile de orz, dacă ne raportăm la perioada similară a anului trecut. Traderii au vândut până pe 2 iunie aproximativ 868 de tone de orz, cu  98,5% mai puţin faţă de perioada similară a alui 2015. Cele mai mari cantităţi au ajuns în Canada şi Israel.

Producţia de orz şi orzoaică au scăzut anul trecut cu 5,2% faţă de 2014, până la 1,6 milioane de tone.

Cresc exporturile de grâu

Din datele APIA pe baza licenţelor de export, au crescut însă cantităţile de grâu vândute în afara UE. Anul acesta, traderii au comercializat aproximativ 766.300 de tone, cu 19,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Statele unde au ajuns cele mai mari cantităţi sunt Iordania, Egipt sau Indonezia.

În primele nouă luni ale lui 2015 grâul vândut în UE şi ţări terţe a generat încasari de 513 milioane de euro, volumul vândut fiind de 2,58 milioane tone, mai putin cu 1,4 milioane de tone decat valoarea inregistrata in 2014. 

Anul trecut, România a produs 7,9 milioane de tone de grâu, cu 377.600 tone mai mult decât în 2014.

Menţionăm că importul şi exportul produselor agricole în şi din Comunitatea Europeană se relizează, cu anumite excepţii, prin sistemul de licenţe şi de certificate de avans. Astfel, pentru cantităţile mai mari de cinci tone, se poate face import -export din-către ţări terţe exclusiv pe baza acestor licenţe. 

Regulamentele UE privind exporturile de cereale sub licenţă de export nu prevăd obligativitatea ţării de destinaţie, ci doar ca marfa exportată sub licenţă să părăsească teritoriul comunitar. Prin urmare, cantităţile de cereale înscrise în licenţele de export ar putea fi exportate în orice ţară terţă.