Cum şi de unde să cumperi produsele de Paşte
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2013/03/miel_94178400-630x420.jpg)
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandã cetăţenilor sã cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în care sunt respectate condiţiile generale de igienă.
De unde să iei miel
Pentru a fi siguri că nu vă puneţi sănătatea în pericol, Autoritatea atenţionează asupra faptului că trebuie să cumpăraţi carne şi organe de miel însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi care poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare (ante-mortem) precum şi după sacrificare (post-mortem), iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor. În cazul în care carnea de miel sau ied provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare, marca aplicată este ovală şi inscripţionată cu denumirea ţării respectiv „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, in cazul cărnii obţinute în abatoare din România ;numărul de autorizare acordat de autoritatea veterinară centrală a ţării de origine şi abrevierea Comunităţii Europene.
Cum îl verifici
În schimb, carnea de miel (ied) care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar – are aplicată o ştampilă de formă rotundă, cu următoarele înscrisuri: „ROMÂNIA”, cu majuscule;indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii. Imediat sub acesta se înscrie numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii ;i sintagma „CONTROLAT SANITAR-VETERINAR”, cu majuscule.
Inspectorii sanitari mai spune că este de preferat ca mielul sacrificat să aibă capul ataşat de carcasă, precum şi porţiunea terminală a unui membru pentru a preveni substituirea acestor cărnuri cu cea de câine.”Ovinele dispun de incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind, iar membrele anterioare şi posterioare se termină în formaţiuni ungulare, respectiv copite biongulate”, spun specialiştii ANSVSA.
Atenţie la ouă!
Consumatorii trebuie să fie prevăzători şi atunci când cumpără ouă. Trebuie să se aprovizioneze doar din locuri aflate sub supraveghere sanitară veterinară, ceea ce presupune că provin de la păsări sănătoase, din ferme autorizate şi controlate sanitar veterinar; au fost transportate până la locul de desfacere cu mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi care respectă normele şi condiţiile de igienă şi de temperatură; sunt depozitate şi expuse spre comercializare cu respectarea condiţiilor de igienă şi temperatură.
De unde cumpăraţi lapte şi brânză
Comercializarea laptelui şi a brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, de către producătorii agricoli, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către DSVSA judeţene. Producătorii care vând direct lapte crud către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine.
Brânzeturile destinate comercializării directe către consumatorul final de către producătorii agricoli, pot fi expuse la vânzare, în spaţiile special amenajate în pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, etc).
Comercializarea directă către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, a brânzeturilor obţinute de producătorii agricoli, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară, etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător.
în vederea asigurării trasabilităţii brânzeturilor comercializate către consumatorul final, acestea trebuie să fie însoţite de informaţii scrise din partea producătorului, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, etc.
Atenţie la cine vinde produsele de panificaţie
Alte produse alimentare tradiţionale precum: cozonaci,prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc., se pot achiziţiona din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate. De asemenea, un aspect foarte important este reprezentat de modul în care persoanele care comercializează produsele de origine animală respectă cerinţele de igienă stabilite de legislaţia în vigoare. Astfel, toate persoanele care manipulează produsele de origine animală până la comercializare trebuie să fie sănătoase, să aibă carnete de sănătate vizate periodic de către o unitate medicală şi să poarte o îmbrăcăminte curată (halat, şorţ şi bonetă de culoare albă).