Cum susţin autorităţile locale dezvoltarea României

Și aici nu e vorba despre impozite directe sau indirecte neapărat, care, cu excepția celor pe muncă, sunt la niveluri destul de reduse, dacă le comparăm cu restul țărilor UE, ci de alte aspecte, precum reducerea birocrației, eliminarea sau estomparea întârzierilor în acordarea diferitelor acte necesare pentru companii sau diversele facilități acordate investitorilor.
Dacă lăsăm Bucureștiul la o parte, în topul orașelor care susțin investitorii de orice natură se află Cluj-Napoca și Oradea.

Cluj-Napoca: marile proiecte rămân blocate, oamenii din IT însufleţesc oraşul

În orașul considerat „capitala” Transilvaniei există 27.000 de companii și sunt active opt clustere, care includ 413 companii, iar numărul de angajați din IT a explodat. Dacă în 2011 regiunea avea 6.310 angajați în IT, numărul acestora a ajuns la peste 20.000 în 2018.

Municipalitatea are în derulare un amplu program de digitalizare derulat printr-un proiect european de aproape 4 milioane de lei, „Județul Cluj – Smart Territory”. Implementarea a început luna aceasta, iar la final, județul va avea un atlas teritorial complex, o aplicație de tip „ghișeu unic” și una de arhivare, care vor permite, împreună, obținerea autorizației de construire în maximum 60 de zile. Implementarea durează, teoretic, 29 de luni, ceea ce înseamnă că toate soluțiile IT ar trebui să fie funcționale la sfârșitul anului 2020.

Cu toate acestea, la Cluj-Napoca, orașul cu cel mai bun PR din România, marile proiecte, cum ar fi Centura Metropolitană sau strada inteligentă, sunt încă în stadiul de proiect.

Iași, campion la creat comisii

Orașul s-a dezvoltat mai ales virtual, devenind un centru destul de puternic de IT, cu circa 20.000 de angajați, dar cel mai amplu proiect de sprijinire a afacerilor este bazat pe o iniţiativă şi finanţare private, iar demararea campusului de afaceri şi tehnologie Iaşi a întârziat considerabil.

Iar în primărie au apărut diverse instituții precum Biroul de Cooperare Economică, structură gândită ca o interfaţă între Primăria Municipiului Iaşi şi mediul economic, care se cam calcă pe bătături cu Consiliul Economic Consultativ, cu aproximativ același rol.

De altfel, Iașiul e campion la creat comisii, birouri, consilii și mai puțin la realizări efective.

În fine, la Iași, a fost constituit Grupul de Lucru Local pe IT, o structură în cadrul căreia se fac întâlniri periodice cu reprezentanții firmelor din industria IT&C, precum și cu conducerile facultăților de profil din Iași.

Dar Iașiul are costurile cu personalul cele mai mari din buget, de circa 19%, iar investițiile printre cele mai mici, de doar 109 milioane de lei, anul trecut, mai puțin de jumătate din cele din Oradea, cifrate la 225 de milioane de lei.

Iar orașul moldovean nu stă prea bine nici la atragerea de fonduri europene. Decontările lucrărilor din fonduri europene au fost de doar 28,3 milioane de lei, în 2018, deși bugetul local prevedea 67 de milioane de lei, iar acest lucru a dus la încetinirea dezvoltării orașului.

Comparativ, Oradea a decontat din fonduri nerambursabile 57 milioane de lei în 2018, adică exact cât și-a propus la începutul anului, iar suma e de două ori mai mare decât a Iașiului, unde s-au cheltuit pe dezvoltare doar 61 de euro/cap de locuitor, în timp ce la Cluj acest indice este de 119 euro/cap de locuitor (dublu față de Iași), iar la Oradea de patru ori mai mult: 238 euro/cap de locuitor.

De altfel, deși autoritățile locale au creat o strategie de dezvoltare urbană, document care prevede ccreșterea competitivității, dezvoltarea economiei locale, stimularea cercetării și inovării și creșterea atractivității pentru investiții acesta e, în prezent, doar pe hârtie, care suportă orice.

„Din perspectiva dezvoltării economiei locale, pot să afirm că există un mare interes din partea companiilor europene dar şi extracomunitare pentru Iaşi, concentrat pe sectoare precum IT&C, cercetare în agricultură, medicină şi biotehnologii, echipamente industriale, textile. De asemenea, urmărim dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor prin construirea unui Parc industrial, crearea unui Centru de inovare şi transfer tehnologic, dezvoltarea unui parc tehnologic de profil IT”, spune Mihai Chirica, primarul Iașiului.

Oradea: cel mai mic dintre oraşele analizate e campion la investiții și la reducerea costurilor

Oradea, care și-a lansat recent brandul de oraș, deși e cel mai mic dintre cele patru, e lider la investiții și la reducerea costurilor. Cu doar 11,45% din buget dedicat costurilor cu salariile, Oradea are, în schimb, investiții de 225 de milioane de lei, mai mari decât Iași sau Cluj-Napoca, deși e jumătate faţă de oricare dintre cele două orașe.

Municipalitatea vrea să asigure o bună conectivitate a orașului cu zonele care se dezvoltă, cu zona metropolitană, cu sistemul european de autostrăzi este foarte importantă, dar nu prea există un termen, la fel și în cazul conectării rutiere, feroviare sau aeriene, toate fiind în suferință.

„Chiar dacă aeroportul nu este în administrarea orașului Oradea, ne arătăm disponibilitatea de a intra în acționariatul aeroportului, pentru a asigura subvenții și acoperirea unor costuri de operare pentru aeroport, în așa fel încât să se poată dezvolta curse externe către aeroportul din Oradea. De asemenea proiectul de electrificare și modernizare a liniei de cale ferată Episcopia Bihor – Cluj Napoca este unul foarte imporant pentru municipiul Oradea”, spunea primarul Ilie Bolojan în presa locală.

Un alt element important pentru dezvoltarea strategică este dezvoltarea învățământului universitar. În acest sens, Primăria Oradea are un parteneriat cu Universitatea Oradea care urmărește susținerea campusului integrat prin construirea de cămine studențești, de clădiri necesare desfășurării cursurilor sau de laboratoare.

Autoritățile din Oradea pregătesc și programul IT „Realizează-te în Oradea”, care oferă diferite facilități și scutiri de impozite pentru cei care vor investi și vor pune bazele unei afaceri în domeniul IT.

Un alt pas în pregătire e și crearea unui fond de investiții, care va fi administrat de o societate comercială pe acțiuni înființată de Municipiul Oradea (prin Agenția de Dezvoltare Locală Oradea), împreună cu companii cu experiență în domeniul IT&C. Capitalul societății va fi format din aportul în numerar al Municipiul Oradea în cuantum de 300.000 euro, la care se va adăuga aportul partenerilor privați (5.000 euro/partener).

Timișoara se pregăteşte să fie Capitală Culturală Europeană

Primăria și Consiliul Local din Timișoara au încercat să revoluționeze administrația publică, în 2011, și să impună o hotărâre care stabilea ca investitorii strategici care vor să investească în zonă să primească toate avizele în șapte zile, dacă pregătesc o investiție de minimum un milion de euro.

Din păcate, prefectura s-a opus și a invocat faptul că hotărârea de Consiliu încălca ordonanța 27/2003, care prevede un termen de 30 zile. Asta nu a împiedicat, însă, transformarea Timișoarei, devenită relativ rapid un puternic centru industrial și IT, fiind printre primele trei – patru județe din țară ca forță economică, aproape fără șomaj, beneficiind și de faptul că e unul dintre marile centre universitare ale României.

O șansă în plus e faptul că în 2021 Timișoara va deveni Capitala Culturală Europeană, iar efectul, dacă totul va fi administrat inspirat ar putea semăna cu cel din Sibiu, din 2007, primind un impuls serios, atât la nivel economic, cât și de imagine, grație investițiilor derulate acolo.

În martie 2019, bugetul era de 6 milioane de lei, principalul donator fiind primăria, cu peste 80%, în condițiile în care investitorii s-au cam abținut de la a dona bani, iar timpul se scurge rapid, mai e doar un an și jumătate până în 2021.

Dar Timișoara are diverse priorități, precum înființarea de clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorială a industriei și serviciilor, încurajarea colaborării dintre instituţiile de cercetare locale, universități şi marii investitori, cu accent pe activitatea de cercetare aplicativă, stimularea cercetării în special în tehnologiile înalte, în cele din domeniul informaticii și al creșterii eficienței energetice, sau realizarea unui centru expozițional în vederea consolidării poziției de centru comercial polarizator pentru regiunea vest.

Alianțele regionale

Cele trei orașe din Transilvania au semnat, alături de Arad, prima alianță a orașelor din România cu scopul de a se dezvolta mai rapid și de a atrage mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.

Din păcate, deadline-ul autoimpus pentru primul trimestru al anului de creatorii alianței nu a putut fi respectat, iar alianța nu are încă personalitate juridică, și urmează emiterea hotărârilor consiliilor locale din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca pentru funcționarea alianței.

Iar dezvoltarea întregii țări nu depinde doar de acțiunile de la centru, ci și de inițiativele locale de atragere și susținere a investițiilor, indiferent că sunt autohtone sau străine. De aceea, primăriile sunt elemente extrem de importante în atragerea de investitori, care nu au nevoie doar de un mediu fiscal predictiv, ci și de o infrastructură coerentă, de forță de muncă bine pregătită și de eliminarea birocrației.

Sursa foto: Digi24.ro