Cum trăiesc, de fapt, grecii

În Grecia, aşa cum este ea văzută prin prisma statisticilor, viaţa cetăţeanului „mediu” nu este chiar aşa de grea. În ultimii ani s-a observat însă o înrăutăţire a condiţiilor macro economice din ţară, iar şomajul a ajuns la cote alarmante, la fel cum a crescut şi ponderea cetăţenilor care trăiesc la limita sărăciei (stabilit la 60% din venitul median naţional).

Astfel, uitându-ne din perspectiva veniturilor medii nete anuale ale unei persoane fără copii, Grecia este la coada clasamentului european, dar există şi ţări unde se câştigă mai puţin. Potrivit celor mai recente date oferite de Eurostat, în 2014, venitul net anual al unui grec se ridica la 8.470,5 euro, faţă de peste 7.758 cât câştiga un portughez, 6.883 de euro cât câştiga un sloven sau 5.176 de euro cât câştigă, în medie, un cetăţean al Estoniei. Mai puţin se câştigă, în medie, şi în Ungaria (3.192 de euro), Polonia (3.902 euro) şi Turcia (3.802 euro).

Cele mai mari venituri nete medii anuale se înregistrau, în 2014, în Suedia (36.610 euro pe an), Norvegia (25.331 euro) şi Luxembourg (22.567 euro).

În 2010, atunci când Grecia a beneficiat de primul bailout în valoare de 110 miliarde de euro de la FMI şi UE, venitul mediu net al unui cetăţean grec era de 10.145 de euro, după care veniturile au început să scadă treptat, la 9.319 de euro în 2011, 8.856 de euro în 2012 sau 8.669 de euro în 2013.

Aproximativ un grec din 3 trăieşte la limita sărăciei

Cu toate acestea, 36% din populaţie trăia, în 2014, la limita sărăciei sau a excluziunii sociale. În UE 28 acest procent era de 24,5% în 2013, dată la care 48,1% dintre macedoneni, 48% dintre bulgari şi 40,4% dintre români trăiau în aceste condiţii.

La limita sărăcie trăiesc inclusiv o parte dintre cei care au un job (13,4% în 2014), fenomen întâlnit şi în ţări precum Spania (12,5%), Letonia (8,1%), Ungaria (6,4%) sau Austria (7,2%). De asemenea, acest risc nu i-a ocolit nici pe cei cu un nivel mediu de educaţie (22,6%) sau pe cei cu studii superioare (8,7%).

Salariul minim în Grecia era anul trecut 683.76 de euro pe lună, faţă de 395.61 de euro în Croaţia, 360 de euro în letonia, 332,7 în Ungaria sau 409,3 euro pe lună în Polonia.

Grecia este, de asemenea, o ţară a discrepanţelor, existând şi o pătură de oameni cu venituri substanţiale. Potrivit Eurostat, raportul dintre cei mai bogaţi 20% dintre greci şi cei mai săraci 20% dintre greci este de aproximativ 6,5 la unu.

Cu cât le este taxată munca

În Grecia anului trecut, taxele pe salariu se ridicau la 37,5%, peste nivelul mediu al UE 28, de 34,9%. Este însă a 16-a ţară din UE în funcţie de taxele pe salarii. Spre exemplu, potrivit Eurostat, în Belgia taxele pe salariu ajung la 49,9%, în Ungaria 49%, în Franţa 45,2%, iar în Germania 45,1%. Mai puţin plătesc portughezii (35%), polonezii (34,8%) sau norvegienii (33,9%). 

Totodată, nivelul taxelor în Grecia este de 16%, faţă de 21,04% cât este media din UE 28. Cele mai mari taxe sunt în Danemarca (35,06%), Ungaria (34,5%) şi Germania (30,83%), iar cele mai mici în Spania (11,9%), Portugalia (11%) şi Irlanda (3,9%).

Cea mai mare rată a şomajului

În ultimii ani, una dintre problemele majore ale Greciei se referă la rata foarte ridicată a şomajului, care a ajuns să fie cea mai mare din UE. Grecia are o rată a şomajului de lungă durată (peste 12 luni) de 19,5% şi o rată a şomajului pe termen scurt de 26,5%. În România, spre exemplu, rata şomajului de lungă durată este de 2,8%, iar cea de scurta durată de 6,8%. La nivelul UE 28, rata şomajului a fost în 2014 de 10,2%.

Valoarea ajutorului de şomaj de bază este în Grecia de 360 de euro pe lună. Suma se măreşte cu 10% pentru fiecare membru de familie aflat în întreţinerea şomerului.

În 2010, spre exemplu, pe vremea primului bailout, rata şomajului pe termen lung din Grecia era de numai 5,7%, iar cea de scurtă durată de 12,7%.

De altfel, în Grecia există foarte puţine locuri de muncă vacanţă. În trimestrul patru 2014, erau vacante doar 14.930 de posturi, adică 0,8% din total.

Cât muncesc grecii

Grecii care au un loc de muncă muncesc, în medie, 44,2 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă mai mult decât majoritatea europenilor. De altfel, sunt a doua cea mai muncitoare naţie din Europa, după Irlanda, unde se muncesc 44,8 ore pe săptămână. În UE 28 se muncesc, în medie, 41,5 ore pe săptămână. 

Cum arată casele grecilor

Potrivit datelor aferente anului trecut, 27,4% dintre greci locuiesc în case prea aglomerate, ceea ce înseamnă fie că nu dispun de camere suficiente pentru ca fiecare persoană de peste 18 ani să dispună de o cameră, fie un cuplu trebuie să împartă camera cu altcineva. În România, procentul celor care nu dispun de suficient spaţiu în propria casă este de 52,9%, iar în UE 28 media este de 17,3%.

De asemenea, 13,7% dintre greci locuiesc în case cu acoperişul spart, cu igrasie şi tocurile ferestrelor putrezite, faţă de 15,7% cât este media în UE. Mai puţin de 1% dintre greci (0,5%) nu dispun de WC cu apă curentă, faţă de 34,1% în România, spre exemplu.

Referitor la cheltuielile cu gospodăria, 68,9% dintre greci au cheltuieli totale legate de casă de peste 40% din venitul disponibil al gospodăriei. Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană, media UE 28 fiind de 24,7%. În România, 36,6% dintre cetăţeni cheltuiesc peste 40% din venitul disponibil pentru facturile curente.