Totul despre cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa, un proiect de 30,7 milioane de euro al lui Cristian Mercioniu, finanțat parțial de stat

10 04. 2023

În primăvara-vara anului viitor, în comuna Făgeţelu judeţul Olt, și-ar putea începe activitatea cea mai mare unitate de procesare a lânii din Europa, o investiție greenfield în valoare de 30,7 milioane de euro, din care 29,5 milioane de euro printr-o schemă de ajutor de stat.

Investiția este a antreprenorului Cristian Mercioniu de numele căruia se leagă complexul rezidențial New Residence din Măgurele. Proiectul va include o hală de producție de 12.150 mp, trei linii de spălare lână brută și două linii automate de prelucrare și ambalare produse finite. Întreaga suprafață a halei va fi acoperită de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 1 Mw.

Aceasta este a doua fabrică de procesare a lânii a antreprenorului care, în decembrie anul trecut, a dat în funcțiune o altă fabrică similară în localitatea Costești din Argeș. Noua unitate va avea o capacitate de prelucrare de minimum 25.000 de tone lână brută pe an, din lână urmând să se facă pâsle fono și termoizolante destinate industriei auto, construcțiilor civile și industriale, precum și produse secundare ca lanolină, îngrășăminte organice sub formă de pelete, compost rezultat din nămolul de spălare.

Produsele vor fi certificate ecologic, având amprentă carbonică aproape zero.

„La Costești, capacitatea maximă este de 20.000 de mp pe lună, în timp ce în noua fabrică capacitarea va fi de 17.000 de mp pe zi. Va fi cea mai mare astfel de fabrică din Europa. Termenul legal pentru a finaliza investiția este de doi ani, dar sperăm că vom putea implementa proiectul în 1,5 ani și să începem activitatea în primăvara- vara lui 2024”, a explicat pentru Economica Mercioniu.

Din informațiile companiei, procesatorul a semnat deja cu fermierii scrisori de intenție pentru preluarea a 15.000 tone lână brută, urmând a se încheia contracte anuale și o rețea cu puncte intermediare la nivelul asociațiilor.

Anual, la fermieri se găsesc 30-36.000 de tone de lâna brută de oaie, care acum se arde în cele mai multe cazuri.

200 de noi locuri de muncă

Odată finalizată, la fabrica Făgeţelu Olt vor lucra în jur de 200 de oameni, iar materialele izolante realizate vor ajunge pentru început la export. „Țintesc piața europeană pentru început dar, pe măsură ce vom educa și piața locală, sigur vom comercializa și local. Este o alternativă sănătoasă la materialele care există și totodată o metodă de reducere a consumului cu energia. Ca preț, izolația din lână este la nivelul vatei bazaltice”, mai spune antreprenorul care are în plan să folosească acest tip de izolație și pentru proiectele imobiliare pe care le va dezvolta în viitor.

„Ideea construirii unei noi fabrici ne-a venit tocmai văzând reacția din piață după investiția de la Costești. Industria construcțiilor are nevoie de materiale sustenabile care să asigure o performanță foarte înaltă a izolației termice și fonice, or aceasta (lâna n.red.) este de departe cea mai bună soluție”, a mai spus antreprenorul potrivit căruia în România se folosește rar lână pentru izolații, dar în Europa se conturează un trend în acest sens. Piața care ar accepta aceste produse ar fi UE, Marea Britanie, spațiul SEE, iar din calculele companiei, dacă fabrica este folosită la capacitate maximă, producția poate acoperi 1% din necesarul de produse izolatoare din domeniul construcțiilor rezidențiale și industriale (comparația este cu piața vatei minerale bazaltice).

„În Europa producțiile sunt mici, cu capacități în Franța, Austria, Anglia. Noi am început deja discuțiile cu lanțurile de distribuție de materiale de construcție din străinăte, din Marea Britanie, Ungaria, Franța pentru că produsele din fabrica de la Costești sunt deja certificate”, mai spune Mercioniu.

Ajutoare de stat cu cântec

Pentru a realiza proiectul, antreprenorul a accesat un ajutor de stat prin HG nr 959/2022 în suma de 182.059.200 lei.

Acesta este unul din cele opt proiecte finanțate de Ministerul Economiei. Amintim însă că selecția a fost contestată de către Asociația oamenilor de Afaceri din România ( AOAR).

„Gestionarea cererilor de finanțare a fost în concordanță deplină cu ghidul solicitantului și într-un termen foarte rezonabil. Ghidul a încurajat investiții noi, promovate de firme inovatoare, cu capital românesc, iar noi am profitat de această oportunitate. Astfel, am rezolvat o problemă sistemică în România, valorificând un produs considerat, din punct de vedere legal, deșeu. Antrenăm nu doar propria dezvoltare ci salvgardarea a mii de ferme din România”, a comentat Mercioniu în legătură cu poziția AOAR.

Într-un comunicat remis presei, AOAR a precizat că ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției pentru care se solicită sprijin financiar”. În vederea departajării celor 21 de companii care au obținut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilității investiției”, respectiv a capacității de absorbție și utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.

“Aceasta a dus, în opinia AOAR, la apariția unor situații derizorii, pe baza informațiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare (e.g.):

– una dintre companiile care a primit finanțare este o companie cu o cifră de afaceri pe anul 2021 de 5.100 ron, cu un profit de 541 de lei, având o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,29%! Această companie urmează să primească ajutor de stat și să efectueze o „investiție viabilă” cuprinsă între 26,25 milioane de euro și 45 de milioane de euro;

– 6 din cele 8 companii câștigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 ron, iar cifra de afaceri medie a tuturor câștigătorilor este de 1.108.582 ron (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat și să efectueze „investiții viabile” de câte 30.000.000 de euro fiecare (valoare medie).

– numărul total (cumulat) de angajați ai celor 8 companii câștigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 de angajați/companie câștigătoare;

– rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câștigătoare este de 67,2% (atingând si peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producție (situată, în medie, între 5,2% si 17% conform tabelului anexat).

Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiție obligatorie și ar fi evitat eliminarea firmelor cu activități reale în industria prelucratoare de către “firme de apartament”.

Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei. În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16.12.2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obținut punctajul maxim de 100 de puncte.

Articole recomandate