Cum va arăta finalul anului în industria alimentară. Produsele de bază care vor continua să se scumpească

Analiștii Comisiei estimează scăderi ale producțiilor la majoritatea produselor de bază, ceea ce înseamnă, într-un final, un alt motiv inflaționist. În plus, Europa se confruntă în continuare cu pesta porcină africană și un număr record de cazuri de gripă aviară.

Astfel, în rândul producătorilor de lapte și produse lactate, începutul anului 2023 ar putea rămâne o provocare pentru fermieri. Vor avea în continuare costuri ridicate de producție și o  cerere pe piață probabil mai slabă, consumul fiind pe un trend descendent.

Presupunând că în 2023 vor exista condiții meteorologice normale, Comisia  preconizează că fermierii europeni vor avea randamente cu 0,6% mai mari față de anul acesta. Însă, efectivul de animale este cu 0,8% mai mic, ceea ce înseamnă  că se va colecta cu 0,2% mai puțin decât anul acesta.

Cât despre finalul lui 2022, analizele Comisiei indică fapul că va fi impactat în continuare de efectele verii secetoase și călduroase. Furajele au fost mai puține, mai scumpe și de o calitate inferioare ceea ce a făcut ca în ianuarie-iulie livrările de lapte să scadă cu 0,5%, iar grăsimea și proteinele din lapte să se reducă cu 1,2%. Altfel spus, procesatorii au avut mai puțină materie primă de procesat, tendință care se păstrează. În plus, costurile foarte mari cu gazul și energia îi face pe procesatori să reducă producția la acele categorii care implică un consum mai mare ( lapte praf de exemplu).

„Odată cu scăderea în continuare a livrărilor de lapte din UE,  și disponibilitatea grăsimilor și a proteinelor din lapte va continua să scadă, chiar mai mult dacă anumiți nutrienți nu sunt asigurați din cauza lipsei lor sau a faptului că nu se găsesc într-o cantitate satisfăcătoare în furaje. Prin urmare, se preconizează că grăsimea din lapte ar putea scădea cu 0,8%, iar conținutul de proteine din lapte chiar mai mult (1%)”, se arată în prognoza Comisiei.

Efectele?

Dintre toate produsele lactate, doar producția de smântână din UE ar putea crește, absorbind o mare parte din disponibilitatea de grăsime. În perioada ianuarie-iulie, prelucrarea smântânii din UE a crescut cu 1%, în ciuda disponibilității reduse a grăsimilor.

Producția laptelui de consum și-ar putea continua tendința de scădere în 2022 (-1%), dar și mai mare ar putea fi declinul producției de iaurturilor (-2,5%).De asemenea, producția de brânză din UE , care s-a diminuat de la începutul anului cu 1%, ar putea fi ușor negativă pe tot anul 2022 (-0,5 %), cu exporturi stabile și un consum intern care ar putea reacționa, într-o anumită măsură, la creșterea inflației alimentare.

Cele mai mari probleme sunt însă la unt, în cazul căruia producția a scăzut deja, în perioada ianuarie- iulie, cu 2%, care necesită cantități mari de grăsime din lapte. Producția de unt din UE ar putea scădea cu aproximativ 1%, în timp ce exporturile ar putea crește (+3%). Consumul intern ar putea rămâne stabil, inclusiv din cauza prețurilor încă ridicate ale uleiurilor vegetale, care împiedică înlocuirea untului cu acestea.

De abia în 2023, ar putea fi așteptată o ușoară creștere a producției de unt din UE (+0,5%), ceea ce ar putea menține volumele de export în 2022. În cazul în care prețurile uleiurilor vegetale vor scădea ca urmare a îmbunătățirii situației mondiale, ar putea fi de așteptat o oarecare scădere a utilizării untului în UE, deoarece prețurile untului ar putea să nu reacționeze la fel de rapid.

Ce se întâmplă cu prețurile la lactate

În ceea ce privește prețurile la produsele lactate, costurile în creștere ale factorilor de producție, oferta restrânsă de lapte în UE și la nivel mondial continuă să mențină sus prețurile laptelui crud și ale produselor lactate, în timp ce cererea mondială de produse lactate rămâne mai slabă (în special din cauza cererii mai scăzute din China).

La nivelul UE, prețurile la laptele crud au depășit 50 de euro 100 kg din iulie. În august, acestea au fost cu 43% peste nivelurile din anii precedenți. Cu toate acestea, situația diferă în funcție de țările UE, iar acest lucru ar putea influența evoluția producției de lapte în lunile următoare, având în vedere nivelul la care creșterile prețurilor la producător ar putea compensa o creștere a prețurilor la inputuri.

De exemplu, în Germania, prețul laptelui crud urmează o tendință similară cu cea din UE în general, în timp ce în Franța, prețul din august este cu doar 20% mai mare decât cel din aceeași lună a anului trecut.

În România, în luna iulie, laptele crud ( preț spot) era cu 50,1% mai scump decât în perioada similară a anului trecut, iar media UE indica un plus de 41,8%

De la sfârșitul lunii iunie, prețurile din UE pentru laptele praf au scăzut lent, dar rămân la un nivel foarte ridicat și peste nivelul prețurilor principalilor concurenți, în ciuda unui avantaj relativ obținut de pe urma actualului curs de schimb euro-dolar.

„Se preconizează că prețurile ridicate ale UE la lapte praf și unt vor contribui la prețurile ridicate ale laptelui crud. Prețurile la brânzeturi au crescut de la jumătatea lunii iunie (până la jumătatea lunii septembrie), variind de la 5% (Edam) la 10% (Emmental) și ajungând la o creștere a prețurilor de peste 30% de la începutul anului. Prețurile untului din UE rămân relativ stabile. Doar prețul UE al zerului pudră este în scădere, influențat de o cerere mai slabă la export”, se mai arată în raport.

Producția de carnea de porc, afectată de pesta porcină

Pentru 2022, Comisia Europeană estimează că producția de carne de porc din UE va scădea cu 5%. Dintre țările UE, Germania, Polonia, Belgia, România și Italia sunt cele mai afectate, iar Olanda și Franța într-o măsură mai mică. Pesta porcină africană (PPA) continuă să afecteze puternic producția din Germania (-10% în ianuarie-iunie 2022 în ritm anual). În plus, creșterea producției din Spania (+1,6%) nu pare la fel de puternică ca în 2021 (+3,7%).

Situația va fi cam la fel și anul viitor, având în vedere șansele ca prețurile inputurilor să rămână ridicate în 2023 și ca PPA să continue să declanșeze reacții puternice în țările afectate. Comisia se așteaptă ca producția de carne de porc din UE să scadă în continuare ușor, cu încă 0,7%.

Cât despre costuri și prețul pe care fermierii reușesc să îl obțină, cu prețuri ridicate ale inputurilor, presiunea asupra marjelor nu dispare, ceea ce se adaugă la lipsa de atractivitate a acestui sector pentru tinerii fermieri. În plus, consumul intern ar putea scădea cu 1,9% în 2022, ajungând la o medie de 32,1 kg pe cap de locuitor. Cererea este însă în continuare mare raportat la ofertă, ceea ce înseamnă că prețurile cărnii de porc din UE la poarta fermei continuă să evolueze rapid la niveluri record: la jumătatea lunii iulie – mijlocul lunii septembrie 2022, acestea au fost cu 28% peste media 2017-2021, de la an la an.

În România, în săptămâna cu 26 septembrie, prețul cărnii de porc la poarta fermei era cu 39,7% peste perioada similară a anului trecut, în contextul în care, în medie, la nivelul UE scumpirea este de 52,6%. Vârful pentru noi a fost însă la final de august.

Carne de pasăre, produsul de refugiu în perioada de inflație

În ceea ce privește carnea de pasăre, aceasta a devenit anul acesta produsul de refugiu al consumatorilor europeni în lupta cu inflația, prețurile rămânând relativ accesibile, comparativ cu alte alimente de bază.

Cu toate acestea, sectorul este măcinat de aceleași probleme cu costurile, cu materia primă- producția de porumb fiind în scădere- și cu gripa aviară înalt patogenă. Iar prețurile reflectă toate acestea.

Combinația dintre cererea puternică, oferta restrânsă, costurile ridicate și inflația generală au condus la prețuri la carnea de pasăre surprinzător de ridicate, cu mult peste media 2017-2021 (+38% la jumătatea lunii iulie-septembrie, față de perioada similară a anului trecut).

Astfel, în ciuda cererii relativ bune, se așteaptă doar o creștere moderată a producției în Polonia, Estonia și Germania, principalele țări producătoare.
Gripa aviară înalt patogenă (HPAI) a avut efecte devastatoare asupra sectorului în alte câteva țări din UE, unde se așteaptă ca producția să scadă sever, în special în Italia, Franța și Ungaria (împreună -11%).

În general, producția de păsări de curte din UE ar trebui să scadă ușor, cu 0,9% în 2022 și cu 0,4% în 2023.