Cum va fi afectată economia de suspendarea președintelui. Ce spun analiștii
Turbulențele politice din România nu pot avea decât efecte negative asupra economiei, investitorii sunt oricum descurajați de climatul economic european, iar ceea ce vedem în prezent nu face decât să amâne oricee decizie de investiție, a declarat Andrei Rădulescu, analist de investiții la SIF Broker, pentru ECONOMICA.NET.
„Într -un context mondial caracterizat prin intensificarea concurenței între state, prin lupta acută pentru atragere de investiții străine și într-un context european dificil, bătăile politice din plan intern nu pot afecta decât nefavorabil imaginea în exterior a României. O economie fragilă, subrezită de valurile crizei are nevoie de investiții ca de aer, nu de lupte politice. Imaginea în exterior este vitală în aceste momente. Scandalurile politice la nivel înalt pot amâna orice decizie de investiție străină pe plan intern”, ne-a spus Rădulescu.
Citeşte şi Ce se întâmplă după suspendarea lui Băsescu
Intenția USL de suspendare a președintelui Traian Băsescu era previzibilă, nu va avea un impact major asupra economiei sau a cursului euro/leu, este de părere Melania Hăncilă, economist șef la Volksbank România.
„Ne așteptăm ca în T2, economia să înregistreze cea mai mare creștere din acest an, de 1,5% an la an, pe fondul dinamicii pozitive înregistrate de comerț, construcții și agricultură, în timp ce industria și serviciile financiare vor scădea. Având în vedere turbulențele politice și spațiul fiscal restrâns, ne așteptăm la diminuarea creșterii PIB în S2, la un nivel de 0,5 – 0,7%. Este important ca situația să se stabilizeze cât mai repede”, a spus Hăncilă pentru ECONOMICA.NET.
Analiştii Erste descriu evenimentele politice de marţi drept „acţiuni fără precedent, la limita legii”, care au ca scop aparent demiterea preşedintelui, dar economiştii băncii austriece menţin pentru moment estimările privind cursul şi costurile de finanţare ale statului.
Banca notează că va continua să urmărească atent evoluţiile de pe scena politică românească, însă prognozele de sfârşit de an pentru cursul de schimb şi costurile de finanţare ale statului rămân pentru moment neschimbate.
Erste estimează pentru sfârşitul lui 2012 un curs de schimb de 4,45 lei/euro şi un randament de 6,8% pentru obligaţiunile pe cinci ani, cu 0,45 puncte procentuale peste nivelul actual.
Cel mai slab leu din istorie. Politica internă sau factorii externi?
Cursul de referinţă a urcat, miercuri, la 4,4715 lei/euro şi a atins un nou maxim istoric, într-o piaţă în care BNR a intervenit indirect prin vânzări de euro pentru a încetini deprecierea leului, cauzată de ordine de cumpărare plasate de jucători străini pe fondul tensiunilor politice din România. Cursul a început să crească încet încă din a doua parte a zilei de marţi, ca urmare a tensiunilor politice dintre PDL şi USL.
„Evoluţia cursului reflectă factori conjuncturali externi. Deprecierea survine, probabil, pe fondul turbulenţelor din zona euro”, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Georgescu.
Întrebat dacă evoluţia cursului valutar nu este influenţată şi de factori politici interni, precum posibila suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, ministrul a răspuns că nu are un „instrument” care să măsoare exact efectul acestor factori.
Analistul Volksbank consideră că nici deprecierea leului nici volumele de tranzacționare nu au fost brutale, deci există posibilitatea să nu vedem un impact foarte puternic pe curs în perioada următoare.
„Era normal ca leul să se deprecieze; având în vedere riscurile de suspendare a președintelui, este posibil ca deprecierea să continue. Pe fondul instabilității politice, este posibil ca leul să spargă pragul de 4,5%, în funcție de nivelul până la care BNR va permite să ajungă moneda națională”, a mai spus Hăncilă pentru ECONOMICA.NET.
Bursa a scăzut, influenţată de tensiunile politice, marcări de profituri şi pieţele externe
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 2,97%, după cinci şedinţe consecutive de creşteri, influenţată în principal de tensiunile politice din România, dar şi de unele marcări de profituri şi de corecţiile uşoare înregistrate de bursele externe. În precedentele cinci sesiuni indicele general BET-C a avansat cumulat cu aproape 7%.
Bursa nu a fost influenţată marţi de disputele din Parlament între PDL şi USL privind schimbarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, însă reacţiile s-au văzut miercuri dimineaţă, când piaţa a deschis în scădere.
„Până marţi, piaţa a fost sub efectul pozitiv generat de deciziile luate în cadrul summitului de la Bruxelles. Totuşi, astăzi, în lipsa unui reper mai clar din partea pieţelor internaţionale şi cu bursa din SUA închisă de Ziua Independenţei, tensiunile politice un determinat trecerea de la euforie şi extaz la teamă şi chiar panică. Pe de altă parte, putem spune că şi marcările de profit sunt un factor pentru scăderile de azi, ţinând cont că sunt acţiuni care au crescut chiar şi cu 10% în ultima săptămână”, a declarat pentru MEDIAFAX Simion Tihon, broker la Prime Transaction.
Reuters şi France-Presse: Evoluţiile politice din România riscă să conducă la blocarea reformelor economice solicitate de FMI
Agenţiile de ştiri Reuters şi France-Presse prezintă noile evoluţii politice din România, notând că ofensiva majorităţii parlamentare este „îngrijorătoare”, riscând să conducă la un blocaj instituţional şi la blocarea reformelor economice solicitate de FMI.
„România, situaţie îngrijorătoare după o ofensivă a majorităţii aflate la putere”, titrează Agenţia France-Presse, prezentând noile evoluţii politice de la Bucureşti.
„Noua coaliţie de centru-stânga aflată la putere în România a lansat marţi o ofensivă în războiul împotriva preşedintelui de centru-dreapta, destituindu-l, printr-un vot-surpriză şi contestat, pe preşedintele Senatului, în ceea ce opoziţia a catalogat drept o lovitură de stat”, scrie Isabelle Wesselingh, în materialul publicat de France-Presse.
Evenimentele politice de la Bucureşti sunt comentate şi de Reuters, care notează că, „potrivit analiştilor politici, acţiunile USL ameninţă statul de drept şi separaţia puterilor în stat”.
„Disputele politice au paralizat, efectiv, procesul decizional, conducând la întârzierea reformelor importante convenite în cadrul acordului de asistenţă financiară încheiat cu FMI”, comentează Reuters.