SARS-CoV-2, lockdown, carantină, semnul de închis pe geamul multor magazine. Sunt etichetele lui 2020, un an în care multe industrii au avut de pierdut, dar aproape la fel de multe au avut de câștigat. Cei cu afaceri în e-commerce au fost în tabăra câștigătorilor, la fel ca cei care s-au adaptat rapid către online. Pentru a reda dimensiunea fenomenului în cifre, 46% dintre companiile cu afaceri în zona de comerț au avut vânzări mai mari în online, 24% și-au reorientat business-ul către ecommerce, în timp ce 5% dintre respondenți și-au mutat exclusiv vânzările în online. Sunt concluziile unui studiu realizat de VTEX România, furnizor de soluții de e-commerce, și iSense Solutions care a relevat, totodată, că incidența celor care fac cumpărături online lunar, în rândul persoanelor din mediul urban cu acces la internet, a crescut de la 56% în 2019 și la 61% în 2020.
Având în vedere interesul crescut al consumatorilor, dar și investițiile accelerate ale companiilor în marketing și promovare (50%) sau în soluții și produse noi (36%), viitorul nu poate aduce decât schimbare.
“Livestream, comerț conversațional, headless, composable commerce sau marketplace sunt ariile pe care se focusează majoritatea jucătorilor care au o viziune pe termen mediu – lung. Cu siguranță, cele mai noi trenduri au cel puțin o componentă digitală. Spre exemplu, cei care sunt prezenți doar în offline vor deschide canal de vânzare online, de la magazin online pasul următor ar fi lansarea unui marketplace, iar cei care au deja marketplace-uri se vor focusa pe o strategie de comerț unificat”, este de părere Cristi Movilă, Growth Leader, Eastern Europe VTEX.
Ce înseamnă toate aceste schimbări? Un mod mai simplu de a oferi experiențe personalizate consumatorului.
“Headless commerce-ul decuplează funcționalitatea de back-end de cea de front-end a magazinului online. Avantajul este că magazinele online gestionează și livrează conținut prin apeluri API (Application Programming Interface) fără un strat front-end conectat. Iar asta înseamnă mai multă flexibilitate pentru a crea o experiență foarte personalizată și user-friendly pentru cei care intră pe site. În cazul comerțului tradițional, orice modificare din back-end trebuie făcută și în front-end, pentru că funcționalitatea comercială este conectată la framework-ul de front-end (site)”, explică managerul.
Totodată, composable commerce se referă la un alt mod de construcție a unui magazin online prin folosirea unor tehnologii moderne precum MACH (Microservices, API, Cloud, Headless) și JAMstack (JavaScript, API și Markup). Aceste soluții vor înlocui practic varianta platformei “bună pentru toți” folosită acum cel mai des.
În ceea ce privește comerțul conversațional, acesta implică folosirea unor aplicații precum Facebook Messenger, WhatsApp, WeChat etc. pentru interacțiunea rapidă cu clienții. Aceștia au acces direct cu reprezentanții companiilor, pot pune întrebări, pot primi recomandări personalizate, sau chiar cumpăra direct din aplicațiile de mesagerie.
Magazinul online cu asistent personal inclus
Peste 4-5 ani, doi clienți ai aceluiași magazin online ar putea vedea o variantă complet diferită a site-ului de unde doresc să facă cumpărături. Aceasta pentru că totul va fi personalizat la maximum. “Magazinul online al viitorului va conține cinci caracteristici cheie. Acesta va fi un mic magazin personal al unui cumpărător, cu produse exclusive individualizate, promoții personalizate, recomandări, reclame și tehnici de fidelizare care vor acționa ca un asistent personal inteligent, conectându-se cu diverse dispozitive, împiedicând cumpărătorii să rămână fără produse și susținându-le obiectivele pentru stilul personal de viață. Va fi mai eficient pentru cumpărători și va oferi soluții mai ușoare și mai rapide de comandat produse”, crede Cristi Movilă.
În viziunea acestuia, noul magazin va trebui să ofere fără probleme cumpărătorilor o experiență de cumpărături combinată, offline și online.
Peste 90% din interacțiunile clienților vor fi alimentate de AI
În privința inteligenței artificiale, din datele VTEX, aceasta este deja implementată în ecommerce și va prelua comerțul electronic total. “În maxim trei, patru ani, peste 90% din interacțiunile clienților vor fi alimentate de AI. Sistemele inteligente pentru ecommerce pot personaliza totul, îmbunătățind conținutul și recomandările de produse. Totodată, magazinul online al viitorului va fi în mod clar headless, putând profita de cele mai noi tehnologii lansate pe piață. Mai mult, magazinele headless vor putea profita rapid de noile device-uri și gadget-uri de pe care vor putea cumpăra clienții – de exemplu, ceasurile inteligente.”, mai explică managerul.
Viitorul este al marketplace-urilor și al magazinelor omnichannel cu beneficii unice
În momentul de față, jumătate din vânzările online la nivel global sunt tranzacționate prin intermediul marketplace-urilor. Modelul de business s-a dovedit unul viabil astfel că, jucătorii din zona de consultanță, au sesizat dorința multor vânzători online de a-și lansa propriul marketplace. “Clienții au arătat clar că preferă să facă cumpărături pe marketplace, fiind mai convenabile și având acces la un număr mai mare de produse. Astfel, cumpărătorii pot compara cu ușurință prețurile produselor similare de la comercianți concurenți”.
Cât loc există însă pentru aceste noi marketplace-uri și cât mai rămâne pentru retailerii care operează independent?
“Spațiul ecommerce pare aglomerat pentru că mulți se gândesc la jucătorii mari și în special la marile marketplace-uri precum Amazon, Aliexpress sau Asos. Și, într-adevăr, spațiul magazinelor generaliste a crescut și s-a aglomerat foarte mult în timpul pandemiei. Pe de altă parte, din ce în ce mai multe companii au abordat nișe unde cererea e mare și giganții lipsesc. De exemplu, BloomNation e un marketplace pentru florării, ManoMano aduce la un loc furnizorii DIY, iar BaleBid e o piață pentru companii de reciclare. Sunt companii care-și cunosc foarte bine publicul. Asta nu înseamnă că tu, retailer generalist sau de fashion nu poți avea succes. Trebuie doar să-ți înțelegi punctele tari și să ai platforma care să le scoată în evidență. Ai un magazin de haine coordonat de experți în fashion? Integrezi live streaming în platformă și le dai clienților tăi sfaturi și recomandări direct pe site. Ai un magazin alimentar cu produse proaspete? Activezi livrarea din magazin și îți întâmpini clienții în prag, în drumul lor spre casă. Sunt foarte multe posibilități, dar trebuie să fii atent la piață și la tehnologiile care o să te ajute să o cucerești”, explică reprezentantul VTEX.
La mall în online
O altă schimbare pe care o intuiește managerul Vtex vizează mall-urile tradiționale care, pe plan internațional, tind să își piardă din clienții. “Pe plan internațional, conceptul tradițional al mall-ului tinde să dispară. În România, mall-urile sunt în continuare vizitate de clienți pentru că oamenii doresc să facă shopping în același loc. Însă, schimbarea comportamentului de consum este vizibilă și cu timpul din ce în ce mai multe mall-uri offline vor fi prezente și în online”, apreciază Movilă.
Momentan, singurul operator de mall fizic care a intrat și în online este Veranda. Platforma online a Veranda a fost lansată în vara anului trecut în parteneriat cu VTEX, dar momentan proiectul este în lucru.
Investiții de la 8.000 de euro într-un magazin nou
Potrivit studiului “Piața de e-commerce din perspectiva comercianților” realizat de VTEX România și iSense Solutions, valoarea medie pentru investiția inițială într-un magazin online pornește de la 8.000 de euro pentru o companie cu o cifră de afaceri sub 100.000 euro, crește până la aproximativ 38.000 euro pentru cei care au o cifră de afaceri de 1 milion de euro sau puțin mai mult și poate ajunge la multe milioane de euro, în cazul companiilor mari, cu proiecte complexe, ambițioase și lideri de piață. Cu toate acestea, investițiile diferă în funcție de complexitatea funcționalităților pe care și le dorește un magazin online.
Dincolo de investișia inițială, care poate fi net inferioară în cazul alegerii variantei online, apar și alte diferențe între cele două medii. Deși din ce în ce mai multe companii își doresc să ofere aceeași experiență de cumpărături pe ambele canale de vânzare, există în continuare limitări ale fiecăreia dintre ele. “Într-un magazin fizic clienții pot vedea produsele și le pot testa, luând uneori mai repede o decizie de cumpărare. Însă, locația magazinului este foarte importantă, astfel încât să se asigure că are un flux constant de vizitatori. De aici, cu cât zona este mai aglomerată, cu atât prețurile pentru închirierea spațiului crește. În schimb, un magazin online poate vinde aproape oriunde în lume, costurile de pornire ale unui business sunt mai mici și flexibilitatea este mai mare. Cu o platformă de ecommerce potrivită, un magazin online poate oferi clienților la dispoziție un număr mai mare de articole și în consecință poate atrage mai mulți clienți. În plus, afacerile online pot colecta mai multe date despre preferințele clienților și își pot adapta strategia de vânzare în funcție de acestea”.
Citește și