Cum vede CE Planul Naţional Strategic al României: Fermele mici și mijlocii precum și culturile de cereale și oleaginoase sunt excluse de la sprijin, nu se valorifică resursele pentru producția de energie verde

17 06. 2022
APIA agricultura microgranturi

România nu a reușit să satisfacă cerințele Comisiei Europene în ceea ce privește modul în care a gândit PNS, astfel încât nevoile cele mai presante să fie abordate în mod corespunzător și cu un buget suficient, fie în cadrul, fie în afara PAC. Intervențiile  și legăturile dintre intervenții, indicatorii de rezultat și obiectivele specifice ar fi  trebui clarificate mai bine, iar coerența și consecvența planului și orientarea strategică a acestuia ar trebui îmbunătățite, se arată în scrisoarea de observație pe care Comisia a trimis-o României, conform procedurilor standard.

În plus, Comisia a solicitat României să revizuiască valorile-țintă propuse, îmbunătățind legăturile acestora cu toate intervențiile relevante și definind un nivel de ambiție adecvat, în conformitate cu nevoile identificate.

În total, Ministerul Agriculturii a trebuit să răspundă, ceea ce a și făcut deja, la 370 de observații din partea Comisiei. Un număr similar de observații au mai fost trimise Spaniei (360), Portugaliei ( 340) și Poloniei (341), dar au fost state care au avut mult mai puține puncte de analizat: Germania (296), Danemarca (236), Estonia (233)

Au fost observații în legătură cu cele mai importate obiective pe care Româia și le-a asumat prin PNS.

Iată observațiile, pe obiective și unele dintre răspunsurile acordate de România.

Promovarea unui sector agricol inteligent, competitiv, rezilient și diversificat, care să garanteze securitatea alimentară pe termen lung

  • Planul contribuie doar parțial la îndeplinirea acestui obiectiv general.
  • Comisia are îndoieli referitoare la eficacitatea preconizată a strategiei de intervenție propuse în ceea ce privește direcționarea, echitatea sprijinului, creșterea competitivității și poziția fermierilor în lanțul valoric, în special în privința fermelor mici și mijlocii (marea majoritate a fermelor din România).
  • S-au propus ținte neambițioase pentru intervențiile care ar contribui la remedierea deficiențelor structurale identificate ale sectorului, cum ar fi competitivitatea scăzută, fragmentarea, organizarea precară, nivelul scăzut de cunoștințe și de modernizare, accesul redus pe piață pentru fermele mici și mijlocii și viabilitatea economică pe termen lung a acestor ferme și a întregului sector, dincolo de sprijinul pentru venit.
  • Modul de distribuire a plăților directe trebuie îmbunătățit, pentru a fi mai echitabile. S-a propus plafonarea și degresivitatea plăților. În replica, Ministerul Agriculturii a răspuns că modalitatea în care a fost planificată și definită opțiunea de redistribuire a plăților permite oroentarea mult mai eficientă a sprijinului direct, exclusiv către fermele mici și mijlocii ( 1-50 de hectare) care reprezintă 97% din numărul total de fermieri. Aplicarea plafonării poate conduce la un dezechilibru al sectorului agricol.

Informații privind contribuția la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și coerența cu acestea

  • Exceptând unele intervenții reduse, fermele mici și mijlocii sunt excluse efectiv de la sprijin. Se sprijină în principal unitățile comerciale mari (în unele cazuri sprijinul atingând un nivel extrem de ridicat, de exemplu 15 milioane EUR). În replică, Ministerul Agriculturii a precizat că prin maniera în care s-a definit sprijinul direct pentru tinerii fermieri, o parte considerabilă a plafonului destinat acestei intervenții se va adresa categoriei de ferme mici și mijlocii. În plus, acestea, ca urmare a respectării condițiilor de mediu, vor beneficia și de posibilitatea de accesare a eco-schemelor, al cărui plafon total este de 29% din anvelopa națională totală aferentă plăților directe.
  • Cerealele și semințele oleaginoase sau procesarea în cadrul fermelor sunt excluse de la sprijin.
  • Nu sunt incluse  măsuri care să faciliteze dezvoltarea fermelor mici și accesul pe piață al produselor agricole (inclusiv al celor produse în ferme mici și mijlocii) și să încurajeze soluțiile inovatoare pentru micii fermieri, cum ar fi centrele specializate (hub-uri) pentru produse agricole, care să reunească producătorii și clienții, precum și promovarea unor lanțuri scurte de distribuție pentru produsele agricole.
  • Comisia îndeamnă România să ia în considerare, de asemenea, intervenții care să contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili și de alți factori de producție din surse externe, pentru a menține capacitatea de producție durabilă pe termen lung și viabilitatea fermelor.

Observațiile Comisiei privind modul în care România sprijină protecția mediului,  biodiversitatea și acțiunile climatice și contribuie la îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu și de climă ale Uniunii

  • Planul întocmit de România  contribuie doar parțial la îndeplinirea acestui obiectiv general, iar Comisia are îndoieli cu privire la eficacitatea preconizată a strategiei de intervenție propuse.
  • Comisia a solicitat României să clarifice sau să modifice anumite bune condiții agricole și de mediu (GAEC), astfel încât acestea să respecte pe deplin cadrul de reglementare
  • România nu a valorificat pe deplin posibilitățile de intervenție prevăzute în ceea ce privește energia din surse regenerabile,
  • Nu există intervenții prin care să se îmbunătățească eficiența gestionării nutrienților, abordări circulare în ceea ce privește utilizarea nutrienților, inclusiv a îngrășămintelor organice, precum și măsuri suplimentare de reducere a consumului de energie.

Observațiile Comisiei privind dezvoltarea potențialului zonelor rurale

  • Comisia consideră că este improbabil ca planul să contribuie în mod eficace la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. Intervențiile propuse par să abordeze doar parțial nevoile identificate ale zonelor rurale.
  • România nu a abordat suficient nevoile sociale ale populației defavorizată și romă, precum și eventualii refugiați ucraineni.
  • România ar trebui să prevadă intervenții specifice și acțiuni detaliate care să răspundă necesității de a spori biosecuritatea în întregul sector de creștere a porcinelor, în special în fermele comerciale mici și mijlocii. Aceasta în contextul pestei porcine africane.
  • Intervențiile din domeniul bunăstării animalelor propuse de România acoperă o gamă largă de specii, dar sunt generice și nu abordează probleme specifice legate.
  • Comisia ar vrea ca România să ia măsuri privind crescătorii care practică tăierea cozii la porcine  și să adopte măsuri specifice care să poată promova creșterea animalelor în sisteme de adăposturi deschise pentru găini ouătoare, viței și scroafe.

Observațiile Comisiei privind contribuția la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și coerența cu acestea

  • România nu a inclus informații cu privire la valorile sale naționale pentru obiectivele Pactului verde cuprinse în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea. În plus, nu există decât puține explicații calitative cu privire la coerența planului său cu aceste obiective și la contribuția planului la îndeplinirea acestora.
  • Eco-schemele și angajamentele în materie de gestionare și elementele de condiționalitate  au un potențial limitat de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde.
  • Sprijinul pentru agricultura ecologică cuprins în plan este prevăzut pentru doar 3,53 % din suprafețele agricole utilizate (SAU).