Cum vede Guvernul digitalizarea în Sănătate: un sistem integrat de eHealth și telemedicină cu 400 mil. euro. Ce presupune

Pentru digitalizarea sistemului de sănătate, Guvernul vrea să realizeze un sistem integrat de eHealth și unul de telemedicină. Pe scurt, aceste două componente presupun redimensionarea și standardizarea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS) şi digitalizarea a 60 de institutii cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății, ambele cu termen până în semestrul 2 al anului 2023.

Guvernul a identificat şi o serie de riscuri la care este supusă această investiţie, respectiv incompatibilitatea sistemelor IT, întârzieri cauzate de procedurile de achiziții publice, schimbări la nivelul factorilor decizionali, dificultăți de implementare din punct de vedere financiar, resurse implicate, etc.

În prezent, digitalizarea din domeniul sănătăţii înseamnă Platforma informatică din asigurările de sănătate (PIAS) gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceasta cuprinde Sistemul informatic unic integrat (SIUI), Sistemul național al cardului de asigurări sociale de sănătate (CEAS), Sistemul național de prescriere electronică (SIPE) și Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului (DES). Platforma gestionează un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare de servicii medicale și medicamente, un număr de peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale și medicamente, peste 700.000 de servicii raportate și validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale.

Doar că toate aceste sisteme electronice funcţionează deficitar, iar provocările din domeniu sunt citate în PNRR dintr-un studiu al UNICEF derulat anul trecut. Potrivit studiului, oamenii preferă să vadă un medic în persoană decât prin telemedicină; nu exista o structură centrală de implementare și monitorizare a politicilor din domeniul sănătății digitale. Alte probleme enumerate în analiză sunt: lipsa unei infrastructuri digitale în domeniul sănătăţii, respectiv: actorii de decizie din domeniu sunt împiedicați atât de nivelurile scăzute de capacitate tehnică, cât și de lipsa de date, de dovezi și de consens pentru elaborarea politicilor eficiente; lipsesc competențele în gestionarea proceselor digitale în rândul profesioniștilor – există o mulțime de proceduri pe care medicii de familie trebuie să le respecte și în general, majoritatea folosesc doar sisteme de calcul în scopuri administrative, cu consulturile medicale scrise doar pe hârtie. Companiile care furnizează soluțiile digitale nu permit analiza ușoară a datelor, iar în prezent majoritatea medicilor de familie folosesc doar 20% din potențialul sistemelor lor; o parte din sistemele informatice ale CNAS sunt depășite din punct de vedere tehnologic; sistemul de telemedicină în zonele rurale nu este operațional.

Sectorul privat oferă niveluri de servicii „normale”, dar la un preț ridicat; nu există încredere în schimbul de date și informații și nu există tablouri de bord care să permită managerilor și planificatorilor să știe ce este nevoie, cine are nevoia și unde; fluxurile majore de date sunt către CNAS în scopuri de plată.

Principalele probleme IT din administrația sistemului de sănătate

Documentul de strategie prezintă principalele probleme IT din administrația sistemului de sănătate, descrise mai jos:

Echipamentele (hardware) din PIAS au fost achiziționate începând cu 2002 şi majoritatea sunt perimate, „end of production„, „end of life„ nu se mai produc piese de schimb pentru înlocuirea celor defecte și nu se mai poate asigura atingerea obiectivelor funcționale, având în vedere creșterile importante ale numărului de furnizori şi de servicii medicale de la cele de la nivelul anului 2002 la cele din prezent.

La momentul actual, în comparaţie cu evoluţia tehnologică hardware şi software, cu creşterea exponenţială a numărului de contracte şi a serviciilor medicale oferite, precum şi cu continuele cerinţe de interoperabilitate cu alte sisteme la nivel naţional şi european, tehnologiile PIAS sunt perimate şi grav subdimensionate. Din aceste motive, funcţionarea PIAS este deficitară iar operarea la nivelul furnizorilor de servicii medicale se face cu timpi mari de întârziere, în deficitul asiguratului.

Acest lucru este ușor de constatat chiar și în perioade normale când accesul și interacțiunea cu sistemul din partea celor care oferă servicii medicale este extrem de lentă și anevoioasă, creând blocaje și făcând se piardă timp prețios de către personalul medical și cetățeni. Având în vedere magnitudinea problemelor și disfuncționalităților, singura soluţie posibilă este reprezentată de redimensionarea PIAS, standardizarea și actualizarea acesteia la necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Ce reforme promite strategia din PNRR

Pentru a servi componentele pilonului de sănătate, sistemul e-health va trebui să extindă rolul Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) în afara CNAS, prin dezvoltarea unor module noi care deservesc activitatea Ministerului Sănătății și a instituțiilor implicate în politicile de sănătate la nivel național (ex. DSP, INSP, ANMDMR).

Ca o premisă esențială pentru a putea implementa aceste module la nivelul instituțiilor descrise mai sus, un proces de digitalizare va fi demarat, prin achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare și instruirea personalului tehnic la nivel local care va realiza implementarea și diseminarea locală a procedurilor de accesare a noilor module e-health.

Dimensiunea de telemedicină a investiției va permite dezvoltarea și testarea unui mediu online securizat pentru comunicarea dintre medic și pacient sau între medici, ce respectă directivele europene privind siguranța datelor și domeniul e-health. În funcție de echipamentele disponibile în teritoriu, se va urmări posibilitatea de monitorizare la distanță a pacientului prin parametri medicali și colaborare între clinicieni.

Noul mediu online dezvoltat pentru telemedicină va fi integrat cu module PIAS și disponibil în mod nerestricționat în sistemul de sănătate.

Pe de altă parte, investițiile hardware necesare pentru accesul la mediul online (ex. computer) vor fi prioritizate în zonele izolate sau slab deservite de furnizori de serviciii medicale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

De asemenea, cei mai vulnerabili beneficiari ai sistemului de asigurări de sănătate vor fi prioritizați atât la nivelul investițiilor în echipamente necesare pentru monitorizare, cât și în ceea ce privește eforturile de a interconecta dispozitive existente pentru servicii de telemedicină (ex. pacienți din programele naționale de sănătate, pacienți vârstnici sau imunocompromiși care prezintă risc prin deplasarea în cadrul spitalelor, mai ales în contextul pandemiei COVID-19). Criteriile exacte în baza cărora se vor defini zonele geografice și grupurile populaționale vulnerabile vor fi comunicate în mod transparent de către Ministerul Sănătății în urma unei analize la zi a nevoilor de servicii și a infrastructurii existente.

Această măsură urmărește în mod complementar cu investiția în medicina primară și comunitară, creșterea semnificativă a accesului la servicii medicale în rândul populației defavorizate.

Pentru a asigura calitatea actului medical și funcționalitatea platformei de telemedicină, Ministerul Sănătății va furniza materiale interactive de instruire pentru utilizatori și va organiza periodic sesiuni online de instruire și întrebări privind noul mediu online.

Calendarul de implementare a acestor investiţii este perioada 2021-2026. Documentul stipulează că investiţia nu face obiectul unei scheme de ajutor de stat deoarece este destinată actorilor parte din sistemul universal de asigurări de sănătate din România, urmarind un obiectiv social, susținut de principiul solidarității, care funcționează sub supravegherea statului, finanțat direct din contribuții de asigurări sociale și alte resurse de stat și care furnizează servicii gratuite pe baza acoperirii universale.

Cum va fi implementată investiţia

Un prim pas în implementarea acestei investiții este evaluarea sistemului PIAS funcțional în prezent, în vederea cartografierii infrastructurii disponibile (hardware, software), identificarea vulnerabilităților tehnice, problemelor de capacitate și oportunităților de integrare cu alte sisteme din domeniul medical din România.

În funcție de nevoile identificate la acest nivel, echipamentele care susțin PIAS la nivel național și judențean vor fi adaptate la exigențele tehnice ale prezentului, atât la nivel de performanță, cât și în ceea ce privește siguranța informațiilor. Acest demers va remedia problemele existente privind fiabilitatea sistemului, crescând în același timp capacitatea acestuia, în pregătirea elementelor noi la nivel de funcționalitate.

De asemenea, în detrimentul înlocuirii integrale a PIAS cu alt sistem, operațiune asociată invariabil limitarea accesului la servicii medicale în perioada de tranziție de la un sistem la altul, CNAS va lucra împreună cu Casele de Asigurări de Sănătate la nivel județean și cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASA OPSNAJ) pentru a schimba sistemul în mod incremental, fără a perturba funcționarea acestuia.

La nivel de dezvoltare a soluției software, investiția va urmări transformarea PIAS dintr-un sistem aparent modular, cu funcționalitate fragmentată, într-un sistem e-health ce funcționează ca un tot unitar, deservind în timp real nu doar plătitorul din sistemul de sănătate (CNAS), ci și mai ales nevoile pacienților.

Concomitent, pentru a servi componentele pilonului de sănătate, sistemul e-health va trebui să extindă rolul PIAS în afara CNAS, prin dezvoltarea unor module noi care deservesc activitatea Ministerului Sănătății și a instituțiilor implicate în politicile de sănătate la nivel național (ex. DSP, INSP, ANMDMR).

Ca o premisă esențială pentru a putea implementa aceste module la nivelul instituțiilor descrise mai sus, un proces de digitalizare va fi demarat, prin achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare și instruirea personalului tehnic la nivel local care va realiza implementarea și diseminarea locală a procedurilor de accesare a noilor module e-health.