Care sunt schimbările din Sănătate, adoptate de Guvernul demis, şi cum ne-ar afecta dacă intră totuşi în linie dreaptă

OUG privind extinderea accesului furnizorilor privaţi de servicii medicale la fondurile programelor naţionale de sănătate nu va intra deocamdată în vigoare.

ECONOMICA.NET a arătat deja, pe larg, că în forma iniţială a proiectului de act normativ, anunţată de Ministerul Sănătăţii (MS), acesta a prevăzut liberalizarea, și nu privatizarea programelor naționale de sănătate.
Pacienții vor putea să-și aleagă clinica sau spitalul public sau privat în care vor să primească serviciile medicale, prevăzute în programul național în care sunt incluși, și pot să schimbe furnizorul dacă sunt nemulțumiți de modul în care au fost tratați, fără să plătească nimic. Acestea sunt prevederile (referitoare la liberalizarea programelor de sănătate), anunţate iniţial de MS în controversatul proiect de act normativ, după cum ECONOMICA.NET a scris deja.  

OUG nu a fost însă adoptată în forma anunţată iniţial de Ministerul de resort. Astfel că, pe lângă măsurile antemenţionate a fost adăugată una şi mai controversată: liberalizarea sectorului de medicină de urgenţă, adică intrarea furnizorilor privaţi în competiţie cu spitalele publice pentru banii decontaţi de stat pentru serviciile medicale de urgenţă. Acum aceste servicii sunt decontate doar spitalelor publice.

Arafat: Prin permiterea accesului comerciantilor la bugetul de stat, se creează din start o formă de competiţie pe banul public, în defavoarea sectorului public de urgenţă.

„Impactul pe care îl determină prevederile din noua ordonanţă de urgenţă a Guvernului în ce priveşte sectorul medical de urgenţă este unul complex şi care trebuie explicat pas cu pas. Voi începe în aceasta postare cu problema impactului asupra resursei umane care deserveşte sistemul de urgenţă. Aceasta este una rară, special pregatită şi care este şi deficitară. Lipsesc fondurile necesare ca sa putem suplimenta personalul la serviciile de Ambulanţă şi la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU), ca sa ajungem la cifrele optime. Pe de altă parte, se doreşte deschiderea bugetului către comercianţi ca să consume sume importante în detrimentul sectorului public, la care lipsesc fondurile pentru a funcţiona în mod optim. Deci în loc să suplimentam finanţarea sectorului public, noi o partajăm cu comercianţii care vor scoate din ea şi profitul lor.
Totodată, numărul medicilor de urgenţă este în creştere lentă, dar constantă. Medicii din UPU participă în mai multe oraşe la activitatea SMURD, fie ca medici pe maşinile de terapie intensiva mobilă, sau ca medici pe elicopterele SMURD.
La momentul la care este încurajat sectorul comercial să deconteze pe bugetul de stat consultaţiile de urgenţă şi „suspiciunile” de cazuri critice, de fapt noi încurajam sectorul comercial să creeze UPU sau camere de gardă ca sa acceseze sumele disponibile prin bugetul de stat şi care sunt până acum destinate exclusiv sectorului public.
Implicit, sectorul privat va dori să aibă medici de urgenţă şi asistenţi cu experienţă. De unde va recruta sectorul privat astfel de personal? Clar că numai de la sectroul public care la rândul său este deficitar în ce priveşte resursele umane.
Să luam exemplul municipiului Bucureşti. Dacă spitalele private decid să intre în această afacere atractivă, ele vor încerca să recruteze medicii de la spitalele publice, precum Floreasca, Universitar, Elias, Pantelimon…etc.
Reducerea numarul medicilor şi al asistenţilor cu experienţă în domeniul medicinii de urgenta din spitalele publice va duce la un impact pe ingrijirea pacientilor în sectorul public. Astfel, este posibil să nu mai poată spitalulul Floreasca să asigure medicii de pe ambulanţele de terapie intensiva SMURD sau medicii care deservesc elicopterul SMURD. La fel spitalul Universitar si spitalul Bagdasar, este posibil, dacă pierd un numar de medici, să nu mai poată asigura medicii şi asistenţii de pe ambulanţele SMURD pe care le deservesc.
Totodată, este posibil ca în UPU numărul personalului calificat să scadă, ducând la disfuncţionalităti grave. Acest lucru se adaugă la pierderea unei părţi din finanţare către comercianti, care au nevoie de sume care includ şi profitul lor, că ei sunt comercianţi, în final. Exemplul Bucureştiului poate sa se repete şi în alte judeţe şi municipii unde există un sector privat interesat sau unde urmează să apară furnizori privaţi în domeniul urgenţei, ştiind că ei pot accesa fondurile publice.
Cu alte cuvinte, deschiderea finanţării publice din bugetul de stat este asemănatoare unui borcan de miere deschis lângă un urs, acesta nu va rezista până nu-l consumă integral. Aşa este şi cu comercianţii în domeniul urgenţei, ei vor vrea cu trecerea timpului o parte mai mare din bugetul de stat alocat sectorului public. Astfel de demers va duce la destabilizarea sectorului public, la împrăştierea resursei umane şi implicit la un impact negativ asupra pacienţilor.
Prin permiterea accesului comerciantilor la bugetul de stat, se creează din start o formă de competiţie pe banul public, în defavoarea sectorului public de urgenţă”, conchide Raed Arafat, într-o luare de poziţie despre acest subiect.

Ministerul Sănătăţii: Modificările de astăzi dau şansa pacienţilor în stare critică să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că e de stat sau privat.

Astăzi, după ce Guvernul PNL a fost demis, Ministerul Sănătăţii face o serie de clarificări despre toate schimbările propuse prin controversatul act normativ, deocamdată încremenit în proiect:

Prin modificările aprobate marți, pacienţii nu vor plăti nimic dacă vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat, iar numărul vieţilor salvate va fi în creştere.
Nu se privatizează niciun serviciu medical! Modificările de astăzi dau şansa pacienţilor în stare critică să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie ca e de stat sau privat!

Infarctul miocardic acut şi accidentul vascular sunt bolile care generează o mortalitate mare în România. Cauza? Lipsa centrelor de cardiologie intervenţională şi de stroke.

Spitalele private au fost incluse în programele naţionale de sănătate gestionate de CNAS, încă 2014. Modificarea actuală este o actualizare a legislației din 2014, în care era lăsat în suspans această formulare ambiguă: când sunt excedate anumite capacităţi de primire pot fi accesate de către pacienți anumite servicii, lucru absolut neclar şi greu de interpretat. Mai mult, se dă posibilitatea ca spitalele de stat care au această capacitate să trateze pacienții critici cu infarct miocardic, accident cerebral, etc. Astfel, crește numărul unităților sanitare în care se rezolvă astfel de cazuri, pacientul doar beneficiază de tratament, nu plătește nimic.

În cazul spitalelor private, pacienții nu vor plăti nimic în plus.

În cazul pacienților aflați în stare critică (infarct miocardic, AVC, etc), prin modificările aduse astăzi se deschide pacienților accesul și la alte spitale de stat decât până acum, dar şi private care pot opera aceste programe. De exemplu, programul de infarct miocardic acut, care va permite mai multor centre să-l opereze, creând accesibilitatea pacienților și reducând timpul din momentul stabilirii diagnosticului și rezolvarea intervențională. Acest lucru va conduce la salvarea mai multor vieți.

De exemplu, un pacient cu infarct miocardic acut din Craiova, să ne amintim de cazul vedetei TV Busu, nu va mai trebui transportat la București pentru a fi preluat de un mare spital din Capitală, deja supraaglomerat, ci va putea fi rezolvat la centrul de cardiologie din Craiova.

A doua modificare importantă este pentru Programul Național de Oncologie. Mecanismul este asemănător, noutatea o constituie crearea unui subprogram, cel de chirurgie oncologică.

La fel pentru un bolnav de cancer se vor face servicii integrate în care sunt prinse toate componentele: medicamente, radioterapie, intervenții chirurgicale. Și pentru acești pacienți, Ministerul Sănătăţii deschide posibilitatea de a opta între spitalul de stat și cel privat.

Ordonanța va da startul, în anul 2020, derulării programului național pentru persoanele cu afecțiuni din spectrul autist. 

O altă modificare a Legii nr. 95, propusă prin Ordonanță, este corectarea unei nedreptăți care li se făcea pacientelor cu vârsta de peste 18 ani care, deși beneficiau de decontare din Fondul de Sănătate pentru reconstrucție mamară prin endoprotezare, în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice, trebuiau să scoată bani din buzunar pentru intervenția chirurgicală de simetrizare a glandei mamare. Acum nu mai este nevoie, iar contravaloare intervenției va fi decondată de CNAS și va avea un impact pozitiv asupra calității vieții, dar mai ales a reinserției sociale.

De asemenea, o altă prevedere importantă a Ordonanței de modificare a Legii nr. 95 din 2006 se referă la persoanele care au lucrat în străinătate și au cotizat la bugetul asigurărilor de sănătate a altui stat membru din UE. Acestora li se vor asimila perioada de cotizare de acolo și în sistemul de asigurare românesc.

O altă modificare vizează durata de acordare a concediilor și a indemnizației pentru incapacitatea temporare de muncă în cazul unor boli cu caracter special. De exemplu, pentru tuberculoză, concediu se dă pe toată perioada de tratament, până la vindecare. Nu mai trebuie să vină pacientul lunar, la medicul specialist, pentru prelungire. Pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de CNAS, perioada de reavizare a a concediului va fi de un an, în intervalul ultimelor doi ani, și un an și sase luni pentru SIDA și neoplazii, tot în intervalul ultimilor doi ani.

Personalul militar în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special vor beneficia de indemnizații de asigurări de sănătate si de posibilitatea de a-și lua concediul medical, pentru îngrijire copil bolnav, conchide Ministerul Sănătăţii într-un comunicat oficial publicat astăzi.

CNS Cartel ALFA spune că sesizează procurorul șef al DNA privind abuzul în serviciu al ministrului sănătății și cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.

OUG din Sănătăte s-a adoptat fără analiză de impact, fără consultări, în ciuda reacțiilor negative ale sindicatelor și a atenționărilor specialiștilor, spune, într-o luare de poziţie, CNS Cartel Alfa.
„Considerăm că măsura prorogării cu un an a aplicării coplății în sistemul privat este doar o concesie temporară, pentru o măsură cu greu reversibilă, și care pe termen mediu și lung va limita sau îngreuna și mai mult accessul la servicii medicale pentru o mare parte din populație, iar cei mai săraci vor fi lăsați să moară fără a avea acces la servicii de utilitate publică de interes general. Aceasta reprezintă o încălcare gravă a Constituției care garantează accesul tuturor cetățenilor la aceste servicii.
Mai mult, în ultimul moment, în textul Ordonanței au fost introduse noi articole care deschid drumul integral sectorului privat comercial pentru accesarea bugetului de stat destinat sectorului medical de urgență.
Toată lumea cunoaște că există o finanțare insuficientă a Sănătății în România: sunt puțini contribuabili, multe categorii exceptate – iar cu transferul de taxe, salariații contribuie în majoritate absolută pentru un sistem de care beneficiază aproape întreaga populație. Acești bani puțini trebuie gestionați însă cu prioritate și exclusiv către serviciile publice. Orice soluție alternativă sau complementară trebuie în mod obligatoriu să facă obiectul unui studiu de impact extins și a unei dezbateri serioase, cu toate argumentele pe masă.

CNS „Cartel ALFA” solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României asupra neconstutionalității acestei OUG și sesizează în același timp procurorul șef din Direcția Națională Anticorupție asupra abuzului în serviciu al ministrului sănătății”, se mai arată în luarea de poziţie a Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa.