Cum vor arăta şi ce vor conţine produsele tradiţionale româneşti

Economica.net
01 08. 2013
targ_produse_traditionale_80489000

Un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii aflat în dezbatere publica vrea să limpezească situaţia produselor tradiţionale româneşti, după ce vidul legislativ a permis unor producători să facă concurenţă neloială „marketându-şi” produsele în acest fel. Dacă proiectul va intra în vigoare, produsele care vor fi atestate ca fiind tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional aflat în proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii.

 Mii de produse tradiţionale

Din datele Ministerului de resort, în momentul de faţă există în jur de 4.200 de produse tradiţionale înregistrate ca atare la Ministerul Agriculturii. Până şi oficialităţile se îndoiesc însă de veridicitatea lor. „Trebuie să reglementăm la nivel naţional problema produselor tradiţionale. În momentul de faţă sunt 4.200 de produse tradiţionale înregistrate la Minister, dar sincer am dubii că toate sunt tradiţionale . Trebuie să reglementăm această situaţie conform normelor UE dar şi condiţiilor din România, pentru că altfel nu facem decât să permitem unor producători să facă concurenţa neloială unora care realizează într-adevăr produse tradiţionale de calitate”, declara la începutul acestui an, pentru ECONOMICA.NET secretarul de stat Achim Rădulescu.

Ce înseamnă produs tradiţional

Conform proiectului de act normativ, produsele tradiţionale sunt acelea obţinute din materii prime din zona de producţie şi care nu au în compoziţia lui aditivi alimentari cu excepţia celor naturali; care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Mai exact, pentru a putea fi atestat ca tradiţional, un produs nu trebuie să conţină adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori – cu excepţia celor naturale. De asemenea, modul de fabricaţie şi reţeta respectivelor produse trebuie să se fi transmis cel puţin de la o generaţie la alta şi trebuie să existe , totodată, o legătura istorică a produselor cu locul şi/sau zona de producţie.  
Articole recomandate