Cum vor încasa pensiile cei peste 7,6 milioane de români cotizanți la pilonul II? Apare în sfârșit legea: Va trebui să ne adaptăm pe activul existent. E greu să născocim, să inventăm ceva nou!
” Am făcut un review (engl. revizuire) asupra modului cum se avizează plata pensiilor în alte țări. Se observă că avem anuitatea, plata programată pe cinci ani sau acea plată unică. Așa este în Europa și peste tot în lume unde funcționează sisteme ca cel din România. Ar mai fi și varianta să retragi până la 30% din suma din cont și restul banilor să îi încasezi eșalonat. Cam aici se mișcă. Va trebui să ne adaptăm pe activul existent, până se termină un ciclu complet. E foarte greu să născocim, să inventăm noi ceva, mai ales că noi nu avem încă un ciclu complet”, a declarat Corona Rădulescu, directorul Sectorului Pensii Private din ASF.
Sintetizând, principala variantă vor fi anuitățile, adică plata cu o anumită frecvență (lunară sau anuală) a sumei acumulate, fapt confirmat în ultima vreme de mai mulți reprezentanți ai ASF. De asemenea, vor rămâne în lege variantele care sunt și acum la dispoziția celor care ajung la finalul stagiului sau ies la pensie pe caz de boală ori a rudelor celor decedați. Este vorba despre plata integrală a sumei, într-o singură tranșă, ori plata în rate, pe 5 ani. Rămâne de văzut cum va fi limitată opțiunea de plată integrală a sumei, într-o singură tranșă, întrucât dacă românii vor apela masiv la această variantă stabilitatea fondurilor ar fi pusă serios în pericol prin scăderea masivă a activelor. Iar șansele ca această opțiune să fie agreată de o bună parte a celor peste 7,5 milioane de cotizanți sunt importante, în condițiile în care suma medie acumulată este mică. Astăzi suma medie este undeva în jurul a 11.000 de lei, ceea ce ne permite, prin extrapolare, să estimăm că într-un stagiu de cotizare de 25-30 de ani nu va sări de 25.000 de lei, în mod evident insuficient pentru a întinde plata până la 15 ani, cât probabil va fi perioada maximă.
Discuțiile privind modalitatea în care vor fi plătite pensiile private sunt vechi, iar pe piață au circulat inclusiv variante fără corespondent în Europa. Una dintre ele a fost adusă în discuție în timpul Guvernului Cioloș și a fost chiar promovată de proiect de lege în Senat. Era vorba despre o negociere între administratorul de pensie privată și clientul ajuns la finalul stagiului de cotizare. La finalul stagiului de cotizare (adică atunci când participantul iese la pensie) administratorul de fond urma să îi propună plata unei sume lunare fixe care să nu reflecte neapărat suma acumulată până atunci în cont. Un fel de pensie viageră. Această propunere ar fi venit , însă, cu unele condiții, dintre care cea mai importantă era renunțarea la dreptul la proprietate, adică exact una dintre principalele caracteristici ale sistemului privat de pensii, folosită pentru promovarea acestui sistem. Cu alte cuvinte, în această variantă care, potrivit ultimelor informații nu mai este de actualitate, cotizantul își va fi retras întreaga sumă depusă și randamentul aferent doar în varianta în care avea norocul să traiască până la finalul perioadei propuse de administrator.
Plățile sunt încă puține, dar se dublează an de an, în timp ce numărul cotizanților se plafonează. Grosul vine după 2033, dar UE și Guvernul pot da o gură de oxigen administratorilor
În ultimii ani, numărul celor care au încasat pensia privată a crescut substanțial de la an la an. La finalul lui 2020 numărul lor ajunsese la peste 12.000, dublu față de anul precedent, și probabil că 2021 va aduce cel puțin o altă dublare. Nu este un fenomen care să îngrijoreze momentan, având în vedere că vorbim despre circa 7,6 milioane de cotizanți, însă se observă și o plafonare a cotizanților. Doar 174.000 de români au intrat în sistem în 2020, cu 21% mai puțin decât în 2019, ceea ce face ca numărul total al participanților să tindă spre plafonare, cu o creștere de doar 2%. La finalul lui 2021 nu se întrevede o situație cu mult mai bună. În aceste condiții, fondurile de pensii ar putea întâmpina unele probleme în administrarea banilor. Totuși, este foarte probabil că ele vor primi un ajutor de la Uniunea Europeană și Guvernul României. Acest ajutor, destinat în primul rând sistemului de stat, aflat într-o situație gravă cu deficite uriașe, constă în creșterea vârstei de pensionare. De la nivel de propunere, această măsură a ajuns să fie asumată de către România în relația cu organismele europene. În mod normal, plățile de pensii private ar trebui să ajungă la vârf după anul 2033, când cei care aveau în jurul a 35 de ani (vârsta maximă până la care ești obligat să cotizezi) la lansarea sistemului ar trebui să iasă la pensie. Dacă vârsta se modifică, însă, mergem deja în apropiere de anul 2040, ceea ce ar da fondurilor o perioadă de respiro.
Nu uita că poți să alegi fondul în funcție de performanțe. Nu toți administratorii fac aceleași randamente, iar diferențele au ajuns să conteze
Una dintre marile probleme ale sistemului privat de pensii din România este că cei care cotizează știu prea puține despre propriul cont. Aceasta se întâmplă mai ales pentru că până în urmă cu 2-3 ani, administratorii nu au făcut aproape nimic pentru a își informa cotizanții în acest sens. Rezultatul este că peste 90% dintre cotizanți nu și-au ales fondul în cunoștință de cauză, ci au fost repartizați aleatoriu. După 13 ani de cotizare este important însă să știi că difereneele întra randamentele fondurilor încep să conteze, altfel spus poți avea o pensie mai mare sau mică, în funcție de cum ai optat. Foarte important, îți poți schimba oricând administratorul, gratuit.
AICI poți vedea ce randament a avut fondul tău și ce randament are acum și poți compara cu celelalte fonduri
AICI mai multe detalii despre cum faci comparația și cum îți poți maximiza pensia