FMI: Vreţi Sănătate? Creşteţi TVA, cota unică şi contribuţiile sociale

24 10. 2012
buzunare_goale__buzunare__bani__falit__faliment_17480100

România nu are un viitor prea luminos în privinţa costurilor cu sistemul de sănătate, spun cei de la FMI. Populaţia îmbătrâneşte, cheltuielile cu sănătatea vor creşte pe măsură. Cu cel puţin 1,75% din PIB în următorul deceniu. În următorele două decenii, rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul de pensionari raportat la numărul de oameni activi) se va dubla, de la 30% la 60%. Ca urmare a îmbătrânirii populaţiei şi forţa de muncă se va diminua cu o şesime. În plus, pronozele arată şi o scădere semnificativă a ratei de participare la forţa de muncă.

România are, oricum, cea mai mică alocare bugetară ca procent din PIB pentru sănătate din Uniunea Europeană, chiar şi sub Bulgaria: 5,5% din PIB vs. 9% media UE. FMI face această raportare la PIB şi nu la încasările efective la bugetul de stat, încasări aflate şi ele sub media europeană: 32,3% faţă de 44,7% din PIB. Şi la capitolul cheltuieli ale statului ca procent din PIB România este cu 10 puncte procentuale sub media europeană.

Pentru a combate aceste probleme care apar în viitorul României, guvernul ar trebui să ia pe termen scurt şi mediu măsuri care să ducă la eliminarea dezechilibrelor financiare şi reducerea ineficacităţii sistemului, spune FMI. Rezolvarea acestor două probleme ar duce, în opinia FMI, la îmbunătăţirea sistemului, chiar şi cu veniturile mici din prezent ale bugetului de stat.

Experienţa arată că eficientizarea nu este deloc punctul forte al autorităţilor române, aşa că FMI pune direct accentul pe creşterea taxelor.

Prioritatea numărul unu: creşterea taxelor

Din cei 21,5 milioane de locuitori (date încă oficiale, în ciuda faptului că referendumul din 2011 arată o populaţie mai mică), 19 milioane sunt înscrişi la un medic de familie şi au asigurări de sănătate. Însă doar 9 milioane contribuie la acest sistem: 6,3 milioane de angajaţi, 500.000 de persoane fizice autorizate (PFA) şi 2,3 milioane de pensionari care au o pensie de peste 740 de lei. Restul sunt pensionari cu venituri sub pragul de impozitare, agricultori, copiii, elevi sau studenţi.

Contribuţia la sănătate este de 5,5% din salariu pentru angajaţi şi de 5,2% pentru angajator. PFA nu plătesc decât contribuţia angajatului. FMI propune ca aceştia să plătească şi partea angajatorului, ceea ce ar aduce o contribuţie la buget de 0,2% din PIB. Acestă propunere ar trebui să devină o prioritate, arată experţii FMI în ultimul raport.

Dar asta nu este suficient. FMI propune şi creşterea contribuţiei totale la sănătate de la 10,7% la 14% pentru toţi plătitorii, pentru ca la bugetul de stat să ajungă în plus aproximativ 3 miliarde de lei.

„O revenire la nivelurile de dinainte de criză a contribuţiei de sănătate de 14% – în urcare de la 10,7% în prezent – ar aduce o creştere semnificativă a veniturilor de aproximativ 0,6% din PIB şi ar trebui considerată o politică prioritară. Asta ar acoperi deja o treime din cheltuielile în creştere”, se arată în raportul FMI.

Însă nu doar contribuţiile directe la sănătate sunt bune de crescut, ci şi venturile generale din alte taxe, sursă din care multe ţări vestice îşi acoperă bugetele uriaşe pentru sistemul medical.

O creştere cu un punct procentual a cotei unice de 16% cu care sunt taxate şi veniturile populaţiei ar aduce un plus de 0,2% din PIB la bugetul de stat, spun cei de la FMI. O creştere cu două puncte procentuale ar aduce, bineînţeles, un plus de 2,4 miliarde de lei. Un punct în plus la TVA ar aduce 2 miliarde de lei la buget (aproximativ 0,3% din PIB), peste cele 48 de miliarde pe care le generează în prezent. Cei de la FMI precizează, totuşi, că TVA în România este spre limita superioară din UE.

Experţii Fondului spun că o creştere a taxelor ar putea avea un anumit impact asupra economiei formale, în sensul că ar putea încuraja migrarea spre economia neagră, dar pe termen mai lung nu ar trebui să îngrijoreze atât de mult acest lucru. „Peste două-trei decenii, este probabil că economia României va deveni mai formală, pe măsură ce ţara se dezvoltă şi continuă să se integreze în UE”.

Ceea ce FMI nu spune în raportul său este că taxarea muncii din România (raportul dintre rata de impozitare şi costul total cu salariul) este printre cele mai ridicate din Europa şi, în consecinţă, din întreaga lume.

Cu o rată medie de impozitare de 43,1%, românul plăteşte mai mult la stat în taxe şi impozite decât danezii, suedezii sau spaniolii, potrivit riscograma. În fapt suntem pe locul 8 în Europa.

Dacă autorităţile din România vor urma recomandările FMI şi se vor pune pe strâns bani la buget, taxarea muncii românului ar putea ajunge cea mai ridicată din lume.