Pentru că este prea devreme pentru o rectificare bugetară, iar despre majorarea taxelor, impozitelor sau TVA este inoportun să vorbim într-un proces inflaţionist major, guvernul Ciucă ar fi decis ca principala sursă de majorare a veniturilor la bugetul de stat să fie îngheţarea salariilor şi a angajărilor în aparatul bugetar. În caz de urgenţă, angajările în sistemul bugetar vor fi făcute pe baza unei analize de impact şi a motivării clare că este nevoie de respectivul post.
Cea de-a doua măsură, în baza căruia guvernul Ciucă speră că va aduce bani suplimentari la buget este plafonarea sporurilor salariale. La ora actuală, sporurile salariale sunt plafonate la 30% peste fondul de salarii pe unitate, ceea ce permite, de exemplu, ca un director sau şef de serviciu să beneficieze de „sporuri”, de toxicitate, de internet, de risc, etc. de 30% din salariul sau net.
Prin metoda gândită de guvernul Ciucă, procentul de spor salarial de 30% se va aplica la fiecare individ în parte, la salariul propriu al fiecărui angajat bugetar, şi la director şi la femeia de serviciu, nu per total la un fond de salarii oricum umflat. Executivul este de părere că, prin această metodă, va economisi parte din bani şi nu va fi nevoie să taie salariile angajaţilor din aparatul de stat.
Totuşi, vor exista anumite prtobleme care vort răbufni după sărbătorile pascale: profesorii vor începe strângerea de semnături pentru declanşarea grevei generale în învăţământ şi boicotarea bacalaureatului, precum şi greva poliţiştilor, nemulţumiţi de faptul că, de peste un an de zile, prevederile Legii 153, care prevede actualizarea salariilor in Ministerul de Interne, nu au mai fost aplicate.
Pe de altă parte, s-ar putea ca banii din tăierea sporuruilor salariale să nu fie suficientă.