Opera face în prezent obiectul mai multor oferte de achiziţie, unele aparţinând unor colecţionari români, altele provenind de la colecţionari şi instituţii culturale internaţionale. Întrucât capodopera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preempţiunii, conform obligaţiilor legale.
Potrivit comunicatului, notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii lui Brâncuşi, drept răspuns la ofertele existente în piaţa internă şi în cea internaţională, creează acestuia ocazia de a păstra şi muzealiza importanta capodoperă.
Realizată în 1907, ‘Cuminţenia Pământului’, alături de opere precum ‘Sărutul’ şi ‘Rugăciunea’, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
‘Cuminţenia Pământului’ a fost cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist, confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat.
Actualmente sculptura, realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea în 2009 de către Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn ‘Madame L.R.’ pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse).
Ultima vânzare a unui Brâncuşi, petrecută tot la Casa Christie’s, de data aceasta la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studio în gips al viitoarei capodopere ‘Sărutul’.