Cupru Min are autorizaţie de mediu pentru Roşia Poieni

Economica.net
24 07. 2014
cuprul_de_la_rosia_poieni_are_o_valoare_de_13_14_miliarde_euro_90064800

Societatea din Abrud, unde lucrează în jur de cinci sute de oameni, a depus documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de mediu la sfârşitul anului trecut.

În urma analizării documentaţiei depuse de SC Cupru Min SA Abrud, înregistrată la APM Alba în 16 decembrie 2013, a verificării amplasamentului, a şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din 22 iulie, APM Alba a luat decizia de emitere a autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţii conform CAEN 0729 – Extracţia altor minereuri metalifere neferoase pentru obiectivul minier Roşia Poieni, se menţionează într-un material postat pe site-ul APM Alba.

Decizia APM Alba poate fi contestată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data afişării.

În urmă cu doi ani, ministrul Mediului din acea vreme, Rovana Plumb, a declarat, că societatea Cupru Min derula activităţi de extracţie şi procesare reglementate prin intermediul unei autorizaţii de mediu emisă de APM Alba valabilă până în data de 4 februarie 2013, dar şi printr-o autorizaţie integrată de mediu, emisă de ARPM Sibiu, pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare, care a expirat la 31 decembrie 2011.

Prezent în mai în Alba, ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat că intenţia autorităţilor este ca anul viitor Cupru Min să fie listată la Bursă.

‘Ea (Cupru Min – n.red.) este deja pe profit şi, cu siguranţă, anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi, dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă’, a declarat, în 22 iulie, ministrul Economiei.

Niţă a precizat că se are în vedere ca banii obţinuţi de pe bursă să fie investiţi în tehnologizare.

‘Intenţia mea este să scot 15% pe bursă anul viitor şi banii pe care îi vom lua de acolo să-i ducem în tehnologizare. Nu putem să vindem numai minereuri sau numai cupru brut şi să luăm acolo nişte bani care să ne acopere doar cheltuielile salariale şi doar atât’, a mai spus, la Alba Iulia, ministrul Niţă.

Cupru Min a trecut în 2012 printr-o procedură de privatizare, care, însă, nu s-a finalizat. În 26 martie 2012, compania Roman Copper Corp. Canada a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizată pentru vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societatea Cupru Min, la preţul de 200,772 milioane de euro. Ulterior, licitaţia a fost anulată, cele două părţi nereuşind să ajungă la o înţelegere.

La finele anului trecut, niciuna din companiile interesate de Cupru Min nu a depus oferte angajante pentru a cumpăra concentrat de cupru.

‘Până la termenul stabilit (12 decembrie 2013, ora 10.00) niciuna dintre cele două companii, Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding Turcia, aflate în faza de negociere, nu a depus ofertă angajantă în etapa finală a procedurii’, se arăta într-un comunicat al ME.

Reprezentanţii ministerului au explicat faptul că, pe parcursul negocierilor, ambii participanţi au solicitat modificări ale unora dintre condiţiile iniţiale, stabilite prin caietul de sarcini, vizând în principal preţul minim sau garanţii suplimentare asupra activelor societăţii.

Câştigătorul licitaţiei ar fi trebuit să achite un avans de 40 de milioane de euro până la data de 13 ianuarie 2014.

Procesul de atragere de investiţii la Cupru Min era, de fapt, un contract de vânzare a minereului de cupru. Cupru Min oferea la vânzare, prin metode combinate, constând în licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, o cantitate maximă de 331.890 tone de concentrat de cupru.

Contractul de vânzare a concentratului de cupru urma să se încheie pe o perioadă de şapte ani.

Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353% cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.