Aurul continuă să crească şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului – curs BNR 8.08.2019

Economica.net
08 08. 2019
exchange_amanet_45676543_61630800

Preţul aurului a depăşit joi pragul psihologic de 1.500 dolari o uncie, din cauza incertitudinilor legate de escaladarea conflictului comercial dintre SUA şi China şi a valului de reduceri ale dobânzilor de către băncile centrale, pe fondul temerilor legate de încetinirea economiei mondiale, transmite Reuters.

Pe piaţa spot, la ora 04:39 GMT, o uncie de aur se situa la 1.500,20 dolari, după ce în cursul şedinţei de miercuri a urcat cu 2%, depăşind pragul psihologic de 1.500 dolari, pentru prima dată din aprilie 2013. Pe piaţa din SUA, cotaţiile futures la aur au scăzut cu 0,4%, până la 1.513 dolari o uncie.

Bursele din întreaga lume au înregistrau în ultimele zile scăderi semnificative, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari.

Revenirea aversiunii faţă de risc a dus la majorarea cererii pentru activele considerate sigure: aurul, yenul japonez şi francul elveţian.

Săptămâna trecută, Rezerva Federală a SUA a redus rata dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual, în linie cu estimările analiştilor, la un interval cuprins între 2% şi 2,25%. A fost prima reducere a costului creditului din decembrie 2008, în perioada de vârf a crizei financiare globale.

Pe fondul temerilor privind încetinirea economiei mondiale, băncile centrale din Noua Zeelandă, India şi Thailanda au surprins pieţele cu reduceri semnificative ale dobânzilor.

În ceea ce priveşte cotaţia altor metale preţioase, platina s-a apreciat cu 0,4% până la 865,73 dolari uncia, paladiul a crescut cu 1,1% până la 1.430,38 dolari uncia iar argintul s-a apreciat cu 0,3% până la 17,15 dolari uncia

„Aurul este mai atractiv atunci când piaţa bursieră se prăbuşeşte. În prezent, metalul galben şi-a redobândit o parte din atractivitatea sa de valoare de refugiu”, aprecia recent Brian Lan, director la dealerul GoldSilver Central din Singapore.


De ce creşte preţul aurului?

„La creşterea preţului aurului contribuie întodeauna mai mulţi factori. Cert este că majorarea preţului unciei de aur arată creşterea gradului de incertitudine al investitorilor din motive economice sau politice. De la începutul anului se observă o încetinire a economiei globale, precum şi creşterea incertitudinilor privind o eventuală creştere economică la nivel mondial. Tensiunile geopolitice la nivel mondial sunt de asemenea menite să sporească sentimentul de îngrijorare al investitorilor faţă de propriile economii. Atunci, aurul devine monedă de refugiu. Un alt motiv care stă la baza creşterii cotaţiilor metalului preţios este amânarea deciziilor de întărire a politicii monetare de către Banca Centrală Europeană, precum şi ultima decizie a Federal Reserve de a scădea dobânda cheie cu 0,25%. Toate aceste evenimente internaţionale din ultima jumătate de an se reflectă clar în evoluţia preţului unciei de aur”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Băncile centrale din toată lumea vor reduce dobânzile după poziţiile asumate de Banca Centrală Europeană şi de Rezerva Federală (n.r: banca centrală americană), potrivit analiştilor Deutsche Bank, citaţi de CNBC.

Preşedintele BCE Mario Draghi ar putea revizui perspectivele şi ar putea semnala o reducere de dobândă chiar în luna septembrie, iar pieţele aşteaptă o reducere de 0,25% a dobânzii după întâlnirea Comitetului FED de săptămâna viitoare.

Strategii Deutsche Bank prevăd că o suită de bănci centrale din pieţele emergente se vor alinia acestor decizii, în contextul în care încearcă să livreze stimuli economici suplimentari şi să „limiteze propagarea şocurilor generate de pieţele de capital”.

Scăderea costurilor de finanţare din partea băncii centrale vine de cele mai multe ori pentru stimularea economiei prin încurajarea businessurilor să împrumute şi să investească.

Cazacu (XTB România): Creşterea aurului, rezultatul aprecierii aurului în dolari, cât şi al avansului dolarului faţă de leu

Scumpirea aurului la Bucureşti până la un nivel record este atât rezultatul aprecierii aurului în dolari, cât şi al avansului dolarului faţă de leu, a declarat miercuri, pentru Agerpres, Claudiu Cazacu, Chief Strategist la XTB România.

„Creşterea aurului la Bucureşti la niveluri istorice este atât rezultatul aprecierii aurului în dolari, cât şi al avansului dolarului faţă de leu, care a adus USD/RON cu mult mai sus decât în 2011, când aurul atingea maxime istorice. De la acele niveluri, preţurile actuale (1.493 dolari/uncie) sunt cu peste 20% mai jos, în dolari. Aprecierea aurului (în dolari) e rezultatul mai multor factori: incertitudinea referitoare la economie care provine din intensificarea tensiunilor comerciale dintre China şi SUA, îngrijorări de ordin geopolitic, între care cele din Orientul Mijlociu, dar posibil şi asociate cu Coreea de Nord sau manifestaţiile din Hong Kong, şi aşteptările ca băncile centrale să opereze măsuri de stimulare monetară, de la tăieri de dobândă în SUA până la eventuala repornire a injecţiilor de lichiditate în zona Euro”, a spus Claudiu Cazacu.

El susţine că trendul ascendent actual este unul accelerat, venind după ani de fluctuaţii relativ restrânse, din 2016 încoace, şi, deşi este de aşteptat să apară episoade de temperare sau chiar corecţii semnificative, argumentele fundamentale enumerate anterior nu par a fi simplu de disipat pe orizontul temporal al lunilor următoare.

Gramul de aur s-a scumpit miercuri cu 3,54 de lei (1,78%), până la valoarea de 202,1739 lei, de la 198,6284 lei, cât anunţase marţi Banca Naţională a României (BNR), aceasta fiind o valoare record.

Febra aurului – Cererea mondială a crescut semnificativ după ce băncile centrale renunţă la dolari pentru aur

Achiziţiile de aur ale băncilor centrale, în frunte cu băncile centrale din Rusia şi China, au atins în primul trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani pe măsură ce ţările încearcă să îşi diversifice activele dincolo de dolari americani.

Achiziţiile strategice de aur ale băncilor centrale au făcut ca cererea mondială de aur să crească cu şapte procente în primul trimestru până la 1.053,3 tone. În primele trei luni ale acestui an băncile centrale au achiziţionat o cantitate de 145,5 tone de aur, cu 68% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Aceasta după ce pe parcursul anului 2018, băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur, cea mai mare cantitate de după 1967, conform Consiliul mondial al aurului (WGC).

„Am văzut o continuare a cererii puternice venită din partea băncilor centrale. Ne aşteptăm la un nou an bun în ceea ce priveşte achiziţiile băncilor centrale, dar voi fi plăcut surprins dacă se vor ridica la nivelul din 2018”, a declarat directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt.

Potrivit Consiliului mondial al aurului, pe lângă cumpărători obişnuiţi precum băncile centrale din Kazahstan şi Turcia, în primul trimestru al acestui an Ecuadorul a decis să îşi majoreze rezervele de aur pentru prima dată după 2014, iar Qatarul şi Columbia au făcut şi ele achiziţii semnificative în primul trimestru. Lista cumpărătorilor de aur este dominată de ţări care încearcă să îşi reducă dependenţa de dolari şi cel mai frecvent sunt state cu o pondere mai mică a aurului în rezerve decât în cazul ţărilor din Europa Occidentală.

Tot în primul trimestru, investitorii îngrijoraţi de incertitudinea economică şi politică precum şi de perspectivele unei majorări lente a dobânzilor s-au reorientat spre aur astfel că fondurile de tip exchange-traded funds au adăugat o cantitate de 40,3 tone de aur la deţinerile lor în primele trei luni ale anului, cu 49% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. În mod tradiţional, aurul este considerat o investiţie sigură în perioade de turbulenţe politice sau economice.

Băncile centrale au făcut în 2018 cele mai mari achiziţii de aur din ultimele decenii

Cele mai mari achiziţii de aur efectuate de băncile centrale după anul 1967 au contribuit la un avans de 4% al cererii mondiale de metal galben în cursul anului trecut, a anunţat Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

WGC susţine că lumea a consumat 4.345,1 tone de aur în 2018, în creştere faţă de 4.159,9 tone în 2017. Această creştere a fost stimulată în special de faptul că băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur în 2018, cu 74% mai mult decât în 2017 şi totodată a doua mare cantitate de aur achiziţionată vreodată într-un an de băncile centrale. WGC susţine că ţări precum China, Polonia, Rusia, Turcia şi Kazahstan şi-au majorat rezervele de aur.

Curs BNR 8 august 2019

Euro rămâne la 4,73 lei, cu o apreciere uşoară faţă de nivelul anunţat ieri de BNR. Pe 24 iulie 2019, euro a atins cea mai scăzută valoare în faţa leului din 10 iunie 2019  (4,7194 lei faţă de 4,7182 lei). Pe 28 iunie, moneda europeană a atins cea mai ridicată valoare din 3 iunie 2019. Pe 24 mai 2019, vinerea care a precedat alegerile europarlamentare, cursul oficial anunţat de BNR a fost de 4,7612 lei/euro). Maximul istoric în faţa leului a fost înregistrat pe 25 ianuarie 2019 când BNR a anunţat un curs de 4,7648 lei/euro. 

Băncile comerciale au anunţat pe 8 august cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,75 lei şi 4,80 lei.

Dolarul scade la 4,21 lei, faţă de 4,23 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 1 august dolarul a atins cea mai ridicată valoare în faţa leului din 10 martie 2017 – 4,2858 lei. Pe 24 iunie, moneda americană a atins cel mai mic nivel în faţa leului din 1 februarie 2019. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Lira sterlină a scăzut la 4,1317 lei, faţă de 5,1345 lei, cursul anunţat ieri de BNR, şi a atins cel mai scăzut nivel din august 2018.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de  4,7309 lei/euro, 4,2308 lei/dolar, 5,1345 lei/liră sterlină, 4,3214 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,09%. Pe 1 august, indicele ROBOR 3M a ajuns la 3,04%, cea mai mică valoare din 23 ianuarie 2019 când cotaţia ROBOR 3M a fost 3,03%.

ROBOR la şase luni a crescut la 3,18%, faţă de 3,17%, nivelul de ieri.

BNR a anunţat noul IRCC valabil de la 1 iulie: 2,63%, faţă de 2,36%, cel anunţat pe 2 mai 2019.

ROBOR 2019 – IRCC  BNR a anunţat pe 2 mai, pentru prima dată, noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, numit pe scurt IRCC. Cotaţia a fost de 2,36%.

Aurul a crescut la 203,0148 lei pentru un gram, faţă de 202,1739 lei pentru un gram, nivelul de ieri, şi atinge un nou record istoric în faţa leului, conform datelor disponibile pe site-ul BNR. Nu există date pe site-ul băncii centrale  pentru valorile metalului preţios înainte de 2005.