Cursul a închis sesiunea uşor peste 4,37 lei/euro

Moneda naţională s-a depreciat uşor în sesiunea interbancară de marţi, iar cursul a închis uşor peste 4,37 lei/euro, într-o piaţă dominată de ordine de cumpărare de euro plasate în special de jucători străini, potrivit dealerilor.
Economica.net - mar, 27 mart. 2012, 15:23
Cursul a închis sesiunea uşor peste 4,37 lei/euro

În jurul orei 16:30, schimburile se perfectau la 4,3700 – 4,3720 lei/euro, cu 0,6 – 0,7 bani peste ultimele cotaţii de luni, de 4,3640 – 4,3650 lei/euro.

Primele tranzacţii de marţi au fost realizate la 4,3615 – 4,3630 lei/euro, iar în prima oră de tranzacţionare cursul a atins un minim de 4,3605 lei/euro. Ulterior, în piaţă au fost plasate unele ordine mai mari de cumpărare de euro, care au dus cotaţiile peste nivelul de la finalul şedinţei precedente.

Maximul zilei a fost consemnat în a doua parte a şedinţei, la 4,3730 unităţi faţă de euro.

Potrivit dealerilor, volumele de tranzacţionare au depăşit media şedinţelor precedente, ordinele fiind plasate cu preponderenţă de jucători străini, însă a fost şi cerere comercială de euro.

Totodată, analiştii spun că posibila reducere a ratei de politică monetară de joi este deja inclusă în cotaţii, însă face leul mai puţin atractiv pentru jucătorii străini.

La finalul sesiunii de la Bucureşti, forintul şi zlotul afişau deprecieri mai accentuate faţă de euro, de circa 0,5%.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat marţi un curs de referinţă de 4,3688 lei/euro, nesemnificativ mai jos faţă de nivelul publicat luni, de 4,3691 lei/euro. Leul a înregistrat, astfel, a şasea sesiune de apreciere timidă, după ce la începutul săptămânii trecute a atins minimul istoric faţă de euro, de 4,3794 unităţi.

Moneda naţională s-a apreciat uşor şi în faţa francului elveţian, astfel că rata anunţată de BNR a coborât de la 3,6258 lei/franc la 3,6218 lei/franc.

Pentru dolar, paritatea oficială a scăzut cu 3,54 bani, de la 3,3048 lei/dolar la 3,2694 lei/dolar.

Băncile au afişat pentru plasamentele cu scadenţă la o zi dobânzi de 3,55 – 4,05%, în scădere uşoară de la 3,64 – 4,14%. În acelaşi timp, randamentele cu scadenţa la o săptămână au coborât de la 3,93 – 4,43% la 3,86 – 4,39%.

Vânzarea de active de către băncile din Europa ameninţă piaţa unică

BRUXELLES (MEDIAFAX) – Băncile europene riscă o fragmentare a pieţei financiare, din cauza programelor de vânzare de active cu scopul de a ajunge la un nivel minim al capitalului până în iunie, a avertizat, marţi, autoritatea de reglementare bancară din UE, citată de Reuters.

„Există riscul ca reducerea expunerii sectorului bancar din UE să ne lase cu o piaţă financiară mai fragmentată”, a declarat preşedintele Autorităţii Bancare Europene, Andrea Enria, într-o conferinţă la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare din Europa.

UE transpune un acord global privind băncile, Basel III, în legislaţia Uniunii, dar unele ţări vor o flexibilitate mai mare, întrucât nu toate cele 8.000 de instituţii de creditare din Europa au acelaşi model de afaceri.

În decembrie 2011, Autoritatea Bancară Europeană a cerut băncilor europene să-şi majoreze baza de capital cu 115 miliarde de euro. Acordul Basel III cere băncilor o rată de adecvare a capitalului de cel puţin 7% până în 2019, în timp ce la nivel european s-a luat decizia atingerii unui prag de 9% până la sfârşitul lunii iunie.

Băncile din Europa Centrală şi de Est au limitat creditarea, situaţie care a condus la o retragere pe pieţele naţionale a instituţiilor de credit, a spus Enria.

Anul trecut, de exemplu, banca centrală a Austriei a intenţionat să restriţioneze creditarea băncilor austriece în ţări din Europa de Est.

O modalitate de a aborda problema reducerii creditării ar fi înfiinţarea unei facilităţi paneuropene care să împrumute direct băncilor, care ar obţine astfel acces la finanţare fără să fie nevoite să apeleze la guverne.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat la jumătatea lunii martie că reglementările Basel III sunt restrictive şi ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea IMM-urilor, astfel că trebuie reanalizate.

Te-ar mai putea interesa și
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților celor două camere se va putea face și guvernul
Klaus Iohannis nu a desemnat premierul. Negocierile continuă și astăzi. Președintele speră că după numirea președinților ...
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații după consultările pe care le-a avut la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare. După consultările de astăzi de la Cotroceni, el speră că......
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
ANPIS: Aproape 1,2 miliarde lei, valoarea alocaţiilor de stat pentru copii plătite în noiembrie 2024
Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, iar suma medie ...
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, ...
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...