Cursul Euro va oscila între 4,45 şi 4,5 de lei în restul anului, iar piaţa va forţa limitele. De ce este leul sub presiune

Atât instabilitatea politică internă, cât mai ales perspectiva tot mai ameninţătoare a falimentului Greciei sunt argumentele cu care marii speculatori valutari pariază contra leului. Tendinţa de apreciere a monedei europene a spart rezistenţele pe care le-a întâmpinat la pragurile de 4,46 şi 4,48 de lei/euro, iar analiştii consultaţi de ECONOMICA.NET văd drum liber pentru cursul euro până dincolo de 4,5 lei/euro. Piaţa va înregistra însă mari variaţii de preţ şi aceiaşi analişti se aşteaptă şi la coborâri mai jos de 4,45 lei / euro. 
Adrian N. Ionescu - mie, 17 iun. 2015, 21:01
Cursul Euro va oscila între 4,45 şi 4,5 de lei în restul anului, iar piaţa va forţa limitele. De ce este leul sub presiune

Analiştii de la Erste Group Research au urcat ţinta de depreciere a leului până la 4,5 lei/euro. Într-un raport emis luni, ei au invocat instabilitatea politică din România (şi nu numai), dar şi slăbiciunea tot mai mare a monedei europene faţă de dolar. Exporturile româneşti sunt plătite în euro în majoritatea lor. Alţi analişti invocă intrarea iminentă a Greciei în încetare de plăţi.

„Este foarte posibil ca, până la sfârşitul anului să vedem cursul EUR/RON atât sub, cât şi peste 4,45 lei. Cuvântul de ordine pentru următoarea perioadă este tot volatilitatea”, răspunde, la rândul lui, Dragoş Manolescu, director de investiţii la OTP Asset Management, la întrebările ECONOMICA.NET.

Ţinta de 4,5 lei pentru un euro nu este o surpriză nici pentru Mihai Nichişoiu de la casa de brokeraj Tradeville. Pe de altă parte, euro ar putea ajunge şi la 4,7 lei, chiar dacă apoi s-ar întoarce spre 4,40 lei, potrivit lui Claudiu Cazacu, analist şef la casa de brokeraj XTB România.

„Am fost aproape de 4,5 azi (marţi, 4,4935 pe piaţa interbancară, n.r.), şi lucrurile se pot descrie relativ simplu: Grecia pare pregatită să intre în default, şi să părăsească apoi zona Euro. Dacă aşa se petrec lucrurile, am putea vorbi de EUR/RON sensibil mai sus de 4,5, evident în etape, 4,6 şi apoi spre 4,7. Aspectele politice interne se adaugă presiunii de depreciere a leului, însă nu sunt factorul principal”, în opinia lui Claudiu Cazacu.

Fundamentele leului sunt „mai solide decât în anii de criză europeană, şi probabil că vom reveni, după spre 4,40 după deprecierile episodice, având în minte şi diferenţialul de dobândă avantajos pentru leu şi atractiv în vremuri liniştite”, potrivit analistului de la XTB. Claudiu Cazacu se referă la faptul că dobânzile la leu sunt mai mari decât cele de pe pieţele euro şi de aceea leul este atractiv.

Ce zice guvernatorul

„Cursul va ajunge la 4,5!” l-au provocat ziariştii pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la plecarea de la o conferinţă dedicată, marţi, investitorilor străini. „Şi?!” – a răspuns sibilinic guvernatorul.

„Banca centrală este confortabilă cu acest interval (4,45 – 4,5 lei / euro, n.r.), mai ales că exporturile au continuat să piardă din ritm, dar nu va ezita să aplice regimul de flotare controlată, dacă presiunile asupra leului nu dispar”, scriau încă de luni analiştii Erste. Aceştia fac astfel aluzie la eventualele intervenţii pe piaţă ale BNR, în sprijinul leului.

Variaţiile foarte mari ale cursului (volatilitatea) sunt rezultatele operaţiilor speculative. Speculatorii pariază contra leului, iar acesta se depreciază masiv. Apoi aceiaşi speculatori încep să vândă euro pentru a-şi încasa profiturile, iar leul îşi recapătă puterile.

 

De ce?

„Instabilitatea politică din România, Polonia şi Croaţia ar putea persista pentru o perioadă mai lungă de timp, având în vedere că aceste ţări se vor afla în permanentă campanie pre-electorală în a doua jumătate a anului 2015”,  explică Erste Group Research în raportul lor.

Totodată, piaţa valutară regională se află sub presiunile speculatorilor care pariază pe falimentul Greciei (Grexit). Toate valutele din regiune sunt vulnerabile la atacurile speculatorilor, pentru că sunt încadrate într-o clasă de risc ridicat, chiar dacă mult inferioară Greciei.

Ce contează pentru leu mai mult: Grexit-ul sau instabilitatea politică internă? „Ambele” – a răspuns guvernatorul la insistenţele ziariştilor, cu ocazia menţionată mai sus.

„Considerăm că factorii interni au un impact limitat atât asupra cursului de schimb, cât şi asupra preţurilor obligaţiunilor suverane (titlurile de stat, n.r.). Factorii externi sunt cei care domină, în special un posibil Grexit, cât şi volatilitatea preţurilor obligaţiunilor suverane, considerate active fără risc”, spune Dragoş Manolescu, directorul de la OTP Asset Management.

Piaţa locală va continua să fie lovită de valurile volatilităţii, în creştere pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană şi Federal Reserve (FED) sunt setate pe traiectorii de coliziune”, adaugă analiştii Erste.  Euro va continua să slăbească faţă de dolar pe măsură ce ne apropiem de momentul în care FED va opera prima creştere de dobândă din 2008 încoace, iar BCE abia şi-a început campania de relaxare monetară.

Divergenţa politicilor BCE – FED nu este nouă şi nici ameninţarea ieşirii Greciei din sistemul euro (Grexit). BCE este abia în primul an de relaxare monetară, în vreme ce SUA culege deja roadele unei astfel de politici a FED, care vrea să crească dobânzile.

Şi totuşi, moneda europeană s-a apropiat de pragul de 4,49 de lei/euro pe piaţa interbancară românească.

De joia trecută încoace, cotaţiile pe piaţa interbancară au fost deseori peste 4,48 de lei/euro, iar media BNR a urcat, luni, până la o sutime de ban sub diferenţa acestui prag. L-a depăşit fără probleme marţi (curs BNR 4,4894), apropiindu-se de ţinta de 4,5 lei.

Evoluţiile recente de pe piaţa valutară sunt în concordanţă şi cu semnalele tehnice identificate în urmă cu trei săptămâni. „O depăşire a rezistenţei de la 4,48 de lei, ar pune în pericol pe rând pregurile de rezistenţă (la deprecierea leului, n.r.) de la 4,56 şi 4,63 lei  / euro”, potrivit unei analize tehnice Erste de acum trei săptămâni.

Observaţii mai vechi ale analiştilor tehnici de la Banca Transilvania spuneau că „scenariile se vor clarifica abia după ce va ceda unul din nivelurile cheie”, printre care rezistenţa (la depreciere, n.r.) de la 4,46 – 4,464 lei/euro.
 
Instabilitatea politică pare să fi fost decisivă, dar nereuşita negocierilor guvernului grec cu creditorii săi va fi fost argumentul cel mai greu. “Investitori străini, care au proiecte pentru România nu se vor împiedica de ce face Ponta”, spunea un înalt oficial român cu ocazia menţionată mai sus.

Astfel că, tendinţa de depreciere pare că se va opri, deocamdată în jurul pragului de la 4,5 lei, fiind de aşteptat ca eventualele puseuri peste acest prag să fie calmate de intrarea pe piaţă a BNR.

„Deprecierea recentă a leului se înscrie într-un cadru ceva mai general, în care valutele emergente sunt afectate negativ de incertitudinile tot mai mari privind Grecia. Credem că aparenta instabilitate politică de la Bucureşti joacă un rol mai puţin important vizavi de evoluţia leului din ultima perioadă. EUR/RON poate ajunge la 4,50, dar chiar şi la acel nivel, deprecierea leului va fi fost aproape nesemnificativă faţă de ratele de schimb văzute constant în ultimele luni. Grecia rămâne un risc dificil de estimat, dar părerea noastră este că episoade punctuale de volatilitate nu vor deturna leul de la imaginea generală de stabilitate din ultimii ani”, conchide Mihai Nichişoiu de la Tradeville.

AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea. Responsabilitatea deciziilor de investiţii aparţine celor care le iau, în funcţie de propriul profil de risc.

Te-ar mai putea interesa și
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă topul ţărilor cu cele mai multe voturi. Datele sunt cele comunicate......
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că doreşte "expansiunea" volumului de schimburi comerciale între Turcia ...
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor AEP
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor ...
Referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, a atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi ...
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iranul va purta vineri discuţii asupra programului său nuclear cu Franţa, Germania şi Regatul Unit, trei ţări care ...