În jurul orei 16:30, operaţiunile se perfectau la 4,3845 – 4,3850 lei/euro, aproape de nivelurile de la aceeaşi oră de vineri, de 4,3830 – 4,3850 lei/euro.
La deschidere euro a fost cotat la 4,3800 – 4,3830 lei, iar pe parcursul zilei jucătorii au tranzacţionat în intervalul 4,3790 – 4,3850 lei/euro.
Cursul de schimb a coborât spre 4,38 lei/euro la finalul sesiunii interbancare de vineri, pe fondul recomandărilor unor bănci străine pentru cumpărarea obligaţiunilor emise de România.
Analiştii de la BNP Paribas şi Societe Generale au recomandat investitorilor să cumpere obligaţiuni guvernamentale româneşti, anticipând o evoluţie pozitivă în piaţă şi scăderea randamentelor pentru titlurile aflate în circulaţie.
La licitaţia de luni, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 300 milioane lei prin obligaţiuni cu maturitatea pe şapte ani, la un randament de 5,23%, în scădere faţă de costul acceptat în luna martie, de 5,61%, în condiţiile în care cererea a fost de peste patru ori mai mare.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,3806 lei/euro, cu 1,54 bani mai redus faţă de nivelul de la finalul săptămânii trecute. În sesiunea de vineri, cursul a fost de 4,3960 lei/euro.
Totodată, paritatea pentru dolarul american a scăzut cu 1,35 bani, la 3,3538 lei/dolar. Cursul pentru francul elveţian a coborât de la 3,6102 lei/franc la 3,6053 lei/franc.
Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Dobânzile practicate luni de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au urcat la 1,33 – 1,83% pe an, de la la 1,06 – 1,56% pe an. Creşterea a fost determinată de o reducere uşoară a lichidităţii din piaţa interbancară.
În acelaşi timp, randamentele pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămână se plasau la 1,81 – 2,31%.
Potrivit dealerilor, surplusul de lichiditate este legat de nepotrivirea dintre maturităţile titlurilor de stat care vor fi emise şi cea a titlurilor care ajung la scadenţă în această lună. Astfel, o mare parte a sumelor scadente în aprilie este posibil să rămână în piaţă şi să nu fie reinvestită în titluri de stat.