Cursul închide şedinţa interbancară în creştere, aproape de maximul istoric

Cotaţia leu/euro a început să crească de marţi, ca urmare a intensificătii aversiunii la risc a investitorilor pe fondul tensiunilor politice dintre USL şi PDL, care au culminat cu propunerea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Dezbaterea şi votul din Parlament asupra cererii USL de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu au început la ora 17:00.

Comisia Europeană a transmis vineri că este îngrijorată în legătură cu ultimele evoluţii din România, în special de acţiunile care par a reduce puterile ale instituţiilor independente precum Curtea Constituţională, iar preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a vorbit cu premierul Ponta pentru a exprima îngrijorarea Comisiei.

O altă reacţie de pe plan extern la situaţia din România a venit prin purtătorul de cuvânt al guvernului german, care a spus că Berlinul este „foarte îngrijorat” cu privire la reformele politice din România şi are „îndoieli serioase cu privire la legitimitatea lor”.

„Deja lumea se gândeşte că îţi taie fondurile europene, încep procedura de suspendare ale votului din Consiliul Europei, pică dealul cu FMI. Se întreabă dacă se repetă povestea Ungariei. Jucătorii mizează pe deprecierea leului. Oricum, şi dacă nu îl suspendă pe preşedinte, imaginea României a fost afectată negativ pe termen lung. Pe de altă parte, dacă ne uităm la volumele de tranzacţionare, şedinţa de azi a fost una dintre cele mai bune din acest an. Rulajele au fost comparabile cu cele înregistrate în ziua când a picat Guvernul Ungureanu”, a afirmat un dealer.

Raportat la nivelul de la închiderea sesiunii interbancare de vinerea trecută, de 4,4470 – 4,4485 lei/euro, leul este depreciat cu 2%.

Cursul a depăşit încă din prima oră precedentul record pe piaţa interbancară, înregistrat pe 25 mai. Atunci, după închiderea sesiunii de la Bucureşti paritatea a urcat la 4,5000 lei/euro pe pieţele externe.

În primele minute ale şedinţei de vineri, euro a fost la 4,5000 – 4,5025 lei, iar la ora 15:40 cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,5400 lei/euro.

La scurt timp după atingerea recordului, băncile cotau euro la 4,5400 – 4,5420 lei, cu 5,25 bani peste ultimele cotaţii de joi, de 4,4875 – 4,4895 lei/euro.

Ulterior, cotaţiile au scăzut uşor sub 4,5400 lei/euro şi au încheiat şedinţa locală la 4,5375 – 4,5399 lei/euro.

Leul este, astfel, depreciat cu 1,1%, înregistrând cea mai vizibilă corecţie dintre monedele statelor din regiune. La închiderea sesiunii locale,zlotul se deprecia cu 0,3% în raport cu euro, iar forintul era în scădere cu 0,9%.

Economistul şef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, afirmă că actuala tendinţă a leului nu este justificată de fundamentele economice.

„Este de aşteptat ca deprecierea leului să genereze o povară suplimentară la rambursarea creditelor în valută, însă cred că efectul va fi unul marginal, în ansamblu, şi gestionabil. Cât priveşte durata acestei tendinţe de depreciere, aceasta depinde în bună măsură de conjunctura economică externă, dar şi de conjunctura politică internă. Soluţionarea divergenţelor politice interne are capacitatea şi poate detensiona mediul economic, pieţele. Am încredere în calitatea şi capacitatea decidenţilor din zonele de politică monetară şi fiscal-bugetară de a gestiona corect şi responsabil situaţiile tensionate. Totodată, cred că România va continua să fie consecventă şi responsabilă, astfel încât obligaţiile financiare ce decurg din acordurile încheiate cu finanţatorii externi vor fi respectate”, a declarat Libocor pentru MEDIAFAX.

Analistul SSIF Broker Andrei Rădulescu spune că deprecierea recentă a leului reflectă incertitudinile şi deteriorarea imaginii României în principal pentru investitorii straini, dar şi pentru cei români.

„Asistăm la o evoluţie nefavorabilă a sentimentului investiţional. Iar dacă luăm în calcul faptul că de patru ani nu se investeşte în economie aceste evenimente din plan politic determină o amplificare a riscului investiţional, cu repercursiuni pentru mersul economiei pe termen mediu. Din nefericire, nu cred că putem să ne aşteptam la o detensionare a factorilor politici până la alegerile generale. Consecinţele acestor evoluţii recente din piaţa valutară sunt per ansamblu nefavorabile pentru economie. În primul rând, sunt amânate deciziile de investiţii în economia reală. Atâta vreme cât tensiunile politice se menţin la cote alarmante, investitorii se pot aştepta la continuarea tendinţei de depreciere”, a afirmat Rădulescu.

Brokerul consideră că cererea internă va avea de suferit, prin prisma creşterii ratelor nominale la credite, dar şi a inflaţiei din import. El crede că riscurile politice se vor menţine ridicate până la alegerile generale programate spre finalul anului curent.

„După părerea mea, BNR a intervenit şi va interveni în continuare, dar prin intervenţii care nu par a fi suficiente pentru a stopa deprecierea leului, dorind să emită un semnal clar pentru politicieni, şi anume că trebuie încetate bătăliile politice şi acordată prioritate economiei, relansării investiţiilor”, a mai spus Rădulescu.

Cursul de referinţă leu/euro anunţat vineri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5142 unităţi, iar rata oficială pentru dolar a bătut un nou record şi a urcat la 3,6480 lei/dolar.

Rata leu/euro de vineri este cu 3,46 bani peste precedentul record, înregistrat joi, de 4,4796 lei/euro.

Cursul oficial leu/dolar a urcat cu 6,53 bani, de la 3,5827 lei/dolar.

Deprecierea leului în raport cu euro a influenţat şi paritatea oficială leu/franc elveţian, care a urcat cu 3,03 bani, de la 3,7279 lei/franc la 3,7582 lei/franc, şi a atins un nou record al ultimelor zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, când francul a fost la 3,8133 lei.

Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

Potrivit dealerilor, costurile asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată, prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS) au crescut vineri la 430 puncte, de la nivelul de joi de 395 puncte.

Totodată, dealerii spun că au existat mai multe ordine de vânzare pentru obligaţiunile emise de România.

Băncile comerciale au afişat vineri dobânzi de 4,93% – 5,38% pe an pentru depozitele cu scadenţa la o zi, similare celor de joi, de 4,93% – 5,39% pe an. Totodată, dobânzile pentru plasamentele pe termen de o săptămână au crescut nesemnificativ, la 4,95% – 5,43% pe an, după ce în ziua percedentă au fost de 4,92% – 5,39% pe an.

Dobânzile încadrează în continuare rata dobânzii de politică monetară a BNR, de 5,25% pe an.