Surse din piaţa bancară ne-au declarat că „în acest moment piaţa este un pic cam strânsă pe lichidităţi, fapt care a ajutat şi la o stabilizare a cursului de schimb în jurul valorii de 4,74 de lei pentru un euro”. Săptămâna trecută leul s-a apreciat faţă de moneda unică europeană cu 50 de puncte de bază. Chiar dacă avem în continuare presiune pe cursul de schimb, nivelul de 4,74 lei pentru un euro se dovedeşte a fi momentan un bun punct de echilibru, după cum sugerează şi raportul zilnic de analiză transmis de ING Bank investitorilor. Totuşi, trebuie menţionat că în minuta ultimei ședințe a Consiliului de administrație al BNR s-a făcut o remarcă interesantă cu privire la prețurile de import, care se preconizează că vor creşte „relativ mai rapid în 2019” din cauza „evoluțiilor probabile ale cursului de schimb al leului”.
La lichiditatea insuficientă din piaţă, care a dus şi nivelul ROBOR la şase luni la cel mai mare nivel înregistrat din decembrie 2018 până acum, de 3,35%, contribuie în principal lipsa de apetit a Ministerului Finanţelor pentru cheltuieli în această perioadă, potrivit unor dealeri. „Neavând încă bugetul publicat în Monitor multe din cheltuielile specifice acestei perioade rămân neefectuate”, spune unul dintre ei.
Cheltuielile statului pot suferi noi amânări
Bugetul a fost adoptat săptămâna trecută de Parlament. Însă momentul publicării actului în Monitorul Oficial, şi deblocarea cheltuielilor statului, poate suporta amânări. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat, duminică seară, că este foarte probabil ca preşedintele Klaus Iohannis să trimită proiectul de buget spre reexaminare Parlamentului.
Lipsa de lichiditate o dovedeşte şi faptul că băncile comerciale nu au putut coborî mai mult de 3,36% costul licitaţiei de titluri de stat pe termen scurt (11 luni), fapt care a condus la respingerea tuturor ofertelor de către Ministerul Finanţelor. Totuşi, apropierea sfârşitului de lună ar putea readuce lichiditatea în piaţă, odată cu efectuarea plăţilor companiilor către buget (MF).
BNR ar putea scoate din impas băncile comerciale pe 18 februarie printr-o operaţiune REPO (injecţie de lichiditate în piaţă), îndeplinindu-şi astfel rolul de arbitru care reglează piaţa. Totuşi, argumentele pro şi contra acestei măsuri sunt împărţite. O injecţie de lichiditate ar permite din nou leului să se deprecieze, dar ar reduce nivelul ROBOR, indicator atât de disputat în ultima perioadă de timp. Reducerea ROBOR într-o zi în care Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială trebuie să ia o decizie legată de OUG 114, legată şi de taxa pe activele bancare şi implicit de ROBOR, în defavoarea leului s-ar putea să nu fie o măsură tocmai înţeleaptă. În plus, apropierea datei de 25 ale lunii, când se fac plăţile de taxe şi impozite către buget s-ar putea să reprezinte un alt contraargument pentru o acţiune de tip REPO din partea BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat săptămâna trecută la celebra audiere din Parlament că Banca Naţională intervine pe această piaţă şi poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară, să ia şi să introducă lichiditate în piaţă, să regleze dobânzile, în funcţie de presiunile asupra monedei naţionale.
„Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,50%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului”, a afirmat Mugur Isărescu.
Bonduri pe pieţele internaţionale într-o săptămână
În schimb, votarea legii bugetului şi publicarea ei în Monitorul Oficial va determina Ministerul Finanţelor să iasă cu o emisiune de bonduri pe pieţele internaţionale într-o săptămână, maximum două (altfel ar avea de pierdut la nivel de costuri). Numai că, şi aici ne izbim din nou de presiunile externe care se pun pe abrogarea OUG 114. Şedinţa CNSM din 18 februarie se dovedeşte astfel foarte importantă din cel puţin două motive: maiya pe curs sau pe ROBOR şi costul la care România se va împrumuta de pe pieţele externe.