Curtea Constituțională a României a hotărât că Legea pentru abrogarea pensiilor speciale este neconstituțională

Obiecțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului. Cele două obiecții au fost conexate în cadrul dezbaterilor Curții.

Curtea a reținut, în esență, că legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva  pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fără a se respectă  exigențele impuse atât  din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor. Astfel, în procedura de adoptare s-a încălcat ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului cu privire  la  modificarea  Legii  nr.303/2004  privind  statutul  judecătorilor  și procurorilor,  precum  și  obligația  constituțională  de  dezbatere  a  reglementărilor privitoare la drepturile deputaților și senatorilor în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, cu consecința încălcării dispozițiilor art.65 alin.(2) lit.j) și art.75 alin.(l) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituție.

De asemenea, actul normativ adoptat nu are la bază  nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, fiind încălcate în acest sens  prevederile constituționale ale  art.1 alin.(3) și (5) care consacră statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. Curtea a constatat în final că  legea a fost adoptată și cu încălcarea  caracterului general obligatoriu al  deciziilor  Curții Constituționale, reglementat de art.147  alin.(4)  din  Constituție.  Sub  acest  aspect,  Curtea  a  statuat  că  potrivit dispozițiilorart.147 alin.(4) din Constituție, deciziile sale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept, se specifică în comunicatul CCR.

Efectul  juridic  al  deciziilor de  constatare  a  neconstituționalității  legii  în ansamblul  său  este  circumscris  art.147  alin.(4)  din  Legea  fundamentală  şi jurisprudenţei  Curţii  în  materie,  astfel  că  Parlamentului  îi  revine  în  continuare obligaţia de a constată încetarea de drept a procesului  legislativ,  iar,  în  ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curții. Hotărârea Curții este definitivă și general obligatorie și se comunica Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a contestat la CCR legea abrogării pensiilor speciale în data de 30 ianuarie 2020.

„Sunt două motive mari pe care le-am invocat noi în această excepţie de neconstituţionalitate – o dată, e faptul că nu s-au respectat prevederile clare din Constituţie cu privire la componenţa parlamentului în momentul în care se modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor. Constituţia e foarte clară. E nevoie de şedinţa camerelor reunite, or, aici a fost vorba doar de votul Camerei Deputaţilor, iar pe de altă parte celălalt motiv e nerespectarea deciziilor anterioare ale Curţii Constituţionale”, a declarat atunci, pentru Agerpres, Renate Weber.”
Sunt motive multiple de neconstituţionalitate (…) am avut sesizări de la diverse categorii profesionale şi, analizând, am constatat că sunt probleme mari de neconstituţionalitate”, a mai spus Weber.

În data de 29 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la CCR legea care viza abrogarea pensiilor speciale. Decizia de atacare a legii a fost luată de Secţiile Unite în prezenţa unui număr de 103 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum cerute de lege.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale (…), adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din dată de 28.01.2020”, se precizează în comunicat.
Obiecția de neconstituționalitate  privea actul normativ în întregime, fiind reţinute vicii de neconstituţionalitate „atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”.

Legea pentru abrogarea pensiilor speciale a fost votată pe 28 ianuarie 2020 de Camera Deputaților, care a fost for decizional, cu 247 de voturi pentru și 21 de abțineri. Potrivit prevederilor legii, ar fi urmat să fie abrogate pensiile speciale pentru o gamă largă de categorii socio-profesionale, cum ar fi: deputații și senatorii, judecătorii și procurorii, personalul auxiliar al instanțelor de judecată, foștii șefi de stat, aleșii locali, funcționarilor publici cu statut special, diplomații, judecătorii Curții Constituționale, personalul Curții de Conturi etc.

Urma să fie exceptați de la prevederile acestei legi: militarii, polițiștii și sportivii.