Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizarea privind conflictul Guvern – Preşedinte pe tema revocării şefei DNA

Şedinţa de plen a Curţii Constituţionale în care va fi dezbătută „cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de primul-ministru”, este programată de la ora 12.00.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat sâmbătă că va merge personal la Curtea Constituţională când se va dezbate sesizarea privind existenţa unui conflict Guvern – Preşedinte ca urmare a respingerii cererii de revocare a şefei DNA Laura Coruţa Kovesi, precizând că premierul Viorica Dăncilă i-a cerut acest lucu. El a apreciat că preşedintele Klaus Iohannis a încălcat Constituţia, aceasta fiind şi raţiunea sesizării.

Întrebat care va fi argumentul forte pe care îl va invoca, el a răspuns: „Neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, pe de o parte, ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp”.

Solcitat să precizeze dacă în opinia sa şeful statului a încălcat Constituţia şi este pasibil de suspendare, el a spus că preşedintele a încălcat Constituţia, acesta fiind şi motivul sesizării Curţii, dar niciodată deciziile Curţii Constituţionale în astfel de cazuri nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. „Partea care sesizează CCR un conflict juridic de natură constituţională evident că are convingerea încălcării exigenţelor constituţionale de către partea pe care o reclamă. Noi venim cu argumente, Curtea va decide. Sunt 15 ani de când există competenţa Curţii de a soluţiona astfel de conflicte şi multe dintre ele au fost constatate, dar nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. Să nu mă întrebaţi atunci de ce am solicitat, printre cele 20 de motive în cazul doamnei Kovesi încălcarea Constituţiei faptul că a provocat cele trei conflicte, din care a doua pronunţată de Curte, iar în unul, Curtea a arătat care e conduita de urmat de către DNA, pentru că acolo este vorba despre o încălcare repetitivă a Constituţiei. A fost vorba de trei conflicte, într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că avem o altă premisă, o altă ipoteză prin raportarea autorităţilor la Constituţie”, a explicat ministrul.

Ministrul Justiţiei mai spunea că el a venit cu argumente juridice pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis a răspuns pur politic: „Raţionamentele şi argumentele de ordin constituţional le cunosc constituţionaliştii. Eu în ceea ce fac nu încerc să conving pe x sau pe y pentru că nu-i cunosc nivelul de înţelegere. Eu am venit cu argumente juridice şi de ordin managerial, domnul preşedinte a răspuns pur politic”.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea că nu are emoţii legat de sesizarea făcută la Curtea Constituţională în urma refuzului său de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, subliniind că nu există niciun conflict constituţional.

„Nu am emoţii, dar dacă există acest demers din partea Guvernului, aşteptăm să vedem documentul. Aşteptăm şi să vedem cum văd judecătorii Curţii Constituţionale această chestiune. Din punctul meu de vedere, nu poate fi vorba de un conflict constituţional”, afirma preşedintele Klaus Iohannis.

„După părerea mea, nu există niciun conflict şi niciun temei pentru o sesizare a CCR. În tot procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului CSM şi în final decizia mea, legislaţia în vigoare în materie a fost respectată sută la sută. Iar după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă această propunere de revocare. Ar fi deosebit de ciudat dacă de fiecare dată când un decident ia o decizie care nu convine unui partener sau unei instituţii să ne aflăm în faţa unui conflict constituţional. Nici vorbă de aşa ceva. Cred că putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat solicitarea, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă”, mai spunea Iohannis, într-o altă intervenţie.

Preşedintele s-a întrebat ce ar putea judeca CCR, în condiţiile în care legea îi permite lui, ca şef al statului, să decidă pe această temă, adăugând că din punctul său de vedere, procedura a fost finalizată. „Nu există niciun conflict şi nu există absolut niciun temei pentru sesizarea Curţii Constituţionale. Ce să sesizeze sau ce să judece Curtea? Că nu am fost de acord într-o chestiune unde legea îmi spune expres că eu pot să fiu sau pot să nu fiu de acord? Sau poate Curtea să judece oportunitatea deciziei pe care am luat-o? În niciun caz. Din punctul meu de vedere, procedura s-a finalizat”, a spus Iohannis.

În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Ministrul Justiţiei a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional, iar „CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”. El a susţinut că în cazul anchetei declanşate după adoptarea OUG 13 DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, şi că prin declanşarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune şi de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susţinut că şefa DNA a continuat să încalce Constituţia prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.

De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.