Dosar fraude bancare – Curtea de Apel Bucureşti anunţă mâine decizia în cazul celor 13 acuzaţi

Marius Locic şi alte 12 persoane din dosarul fraudelor bancare, printre care directorii BRD, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, au părăsit Curtea de Apel Bucureşti, vineri noapte, după ce instanţa a decis să reia sâmbătă judecarea propunerilor de arestare preventivă a lor, iar acestora le-au expirat ordonanţele de reţinere.

Judecătoarea Luciana Mera i-a audiat, vineri seară, pe toţi cei 13, iar ulterior a hotărât să reia sâmbătă dimineaţă, la ora 10.00, dezbaterile privind propunerile de arestare.

Mera a arătat că doreşte ca atât ca ea, cât şi acuzarea şi apărarea să fie în deplinătatea facultăţilor şi lipsiţi de oboseală. 

În acest context, ordonanţele de reţinere emise de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru cei 13 au expirat, astfel că aceştia au fost eliberaţi şi au părăsit Curtea de Apel Bucureşti.

Marius Locic şi alte 12 persoane din dosarul fraudelor bancare, printre care directori de la BRD, au părăsit Curtea de Apel Bucureşti, vineri noapte, după ce instanţa a decis să reia sâmbătă judecarea propunerilor de arestare preventivă a lor, iar acestora le-au expirat ordonanţele de reţinere.

În urma audierilor de sâmbătă, judecătorul Curţii de Apel a decis să amâne pronunţarea unei decizii pentru duminică la ora 10.00.

Cei 13 pentru care DIICOT cere arestarea preventivă sunt Adrian Martiş (director executiv la BRD Unirea), Andrei Nanu (director comercial BRD Dorobanţi), Elena Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Creştin, Dumitru Benga, Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter şi Camilia Damiela Pop (notar).

Totodată, în cazul lui Vasile Creştin, Constantin Irinel Militaru şi Mihăiţă Cătălin Ruşitoru, pentru care procurorii au cerut să fie emise mandate de arestare în lipsă, instanţa a amânat luarea unei decizii pentru 17 decembrie, dată până la care să fie îndeplinite procedurile de citare a învinuiţilor.

Vineri seară, alte şapte persoane din dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro au fost arestate preventiv, potrivit deciziei luate de un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti (CAB), prin care a fost admisă propunerea în acest sens formulată de procurorii DIICOT.

Au primit, astfel, mandate de arestare preventivă Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu.

În acest dosar, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut 20 de persoane, respectiv pe Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu, Livia Bobu, Adrian Martiş (director executiv la BRD Unirea), Andrei Nanu (director comercial BRD Dorobanţi), Elena Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Creştin, Dumitru Benga, Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter şi Camilia Damiela Pop (notar).

Pentru toţi cei 20 au fost formulate propuneri de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Pentru soluţionarea operativă a cauzelor, persoanele pentru care se cere arestarea au fost împărţite în două loturi, solicitările de arestare preventivă a lor fiind judecate în paralel, vineri seară, de doi judecători ai CAB, respectiv Elena Adrian Băjan şi Luciana Mera.

Anchetatorii au emis şi 21 de ordonanţe de obligare de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile, au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Procurorii DIICOT au arătat, într-un proces verbal de aducere la cunoştinţă a acuzaţiilor obţinut de MEDIAFAX, că Adrian Martiş, director executiv la BRD Unirea, Andrei Nanu, director comercial BRD Dorobanţi, şi Vasile Creştin erau liderii grupării ce se ocupa cu fraude bancare, urmărind obţinerea a mari sume de bani prin inducerea şi menţinerea în eroare a băncii.

Anchetatorii au făcut, joi, 48 de percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

„Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat”, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.

Membrii grupării ar fi beneficiat şi de sprijinul unor evaluatori autorizaţi, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile estimate la valori mai mari decât cele reale, în vederea ipotecării acestora cu ocazia încheierii contractelor de creditare, potrivit procurorilor DIICOT.

În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi patru notari publici care ar fi încheiat şi autentificat contractele de garanţie ipotecară.

„Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate şi autentificate de către patru învinuite, având calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile, raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare”, au precizat procurorii DIICOT.

Lucian Cojocaru, fost director BRD şi în prezent vicepreşedinte Volksbank, şefi ai sucursalelor BRD Unirii şi Dorobanţi şi responsabili ATE Bank sunt cercetaţi de DIICOT în cazul fraudelor bancare, capii afacerii fiind Marius Locic şi fraţii Creştin, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit surselor citate, în această afacere sunt implicaţi patru notari, unul dintre aceştia fiind soţia lui Damian Drăghici, Paula Rosenberg. Damian Drăghici, consilier al premierului Ponta pentru problemele romilor, a fost ales senator pe listele USL.

Notarii publici au în competenţă autentificarea contractelor de vânzare şi a contractelor de ipotecă asupra bunurilor imobile, la cererea vânzătorilor, cumpărătorilor, sau constituitorilor ipotecari (debitori sau garanţi), precum şi a instituţiilor bancare şi financiare nebancare. Obligaţia notarului public este de a verifica situaţia juridică a bunului imobil, modalitatea de dobândire a acestuia, şi actele care stau la baza dobândirii proprietăţii, sarcinile existente asupra imobilului, precum şi situaţia fiscală a proprietăţii, preciza, joi, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR).

„Notarii publici nu au nici competenţe şi nici calificarea necesară pentru evaluarea bunurilor aduse în garanţie, această evaluare fiind făcută exclusiv la cererea băncilor, de către evaluatori agreaţi de acestea, atestaţi de ANEVAR (Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România-n.r.) tocmai în acest scop. Contractele de credit încheiate de bancă nu fac obiectul cererilor de autentificare adresate notarilor publici”, susţinea UNNPR.

BRD a anunţat, joi, că activitatea băncii nu este afectată de percheziţiile DIICOT la două dintre unităţile sale, în cadrul unor investigaţii cu privire la obţinerea ilegală de credite de la mai multe bănci, precizând totodată că BRD cooperează cu autorităţile de mai multe luni asupra anchetelor în curs.

Vineri, BRD a precizat şi că a descoperit, cu câteva luni în urmă, câteva scheme de finanţare ilegală şi a sesizat organele penale, după care a întărit sistemele de control şi a desfăcut contractele de muncă ale salariaţilor care nu au respectat normele şi procedurile interne.

Volksbank a anunţat, tot joi că, în dosarul DIICOT privind fraude bancare în valoare de 85 milioane de euro, a sesizat autorităţile, încă din mai 2010, pentru credite obţinute în baza unor documente falsificate şi că expunerea băncii este de doar 8 milioane de euro.