Curtea de Apel Bucureşti: HG privind alegerea primarilor într-un singur tur este legală

Judecătorul care a respins acţiunea PNL privind alegerile într-un singur tur arată, în motivarea deciziei, că „referitor la pretinsa contrarietate a HG nr. 51/2016 în raport cu Constituţia României, Curtea reaminteşte cu prioritate că verificarea pe care o face instanţa de contencios administrativ este exclusiv sub aspectul cerinţelor de legalitate, iar nu pentru chestiuni de oportunitate care scapă controlului judiciar, în măsura în care acţiunile autorităţilor publice se încadrează în marja de apreciere recunoscută acestora, aspect absolut necesar pentru buna înfăptuire a administraţiei”.

Judecătorul de caz arată că „instanţa de contencios administrativ nu va proceda la anularea unui act administrativ cu caracter individual/normativ întrucât nu ar fi oportun ori o altă soluţie legislativă ar fi mai bună într-un anumit context dat”.

Magistratul mai notează în documentul citat că „faţă de atribuţiile puterii judecătoreşti şi în raport de separaţia şi de echilibrul puterilor într-un stat de drept, nu poate fi primit un demers judiciar în condiţiile în care unicul scop al acestuia îl constituie modificarea majorităţii pentru desemnarea primarilor, acest atribut fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform prevederilor art. 61 alin. 1 din Constituţie”.

Odată stabilite aceste aspecte, Curtea nu apreciază că actul contestat ar fi nelegal deoarece ar încălca valori fundamentale, precum principiul reprezentativităţii organelor prin care poporul îşi exercită suveranitatea, principiul pluralismului politic, principiul egalităţii în drepturi, dreptul de a fi ales, precum şi principiul mandatului reprezentativ, se mai arată în motivarea prin care CAB a respins acţiunea Partidului Naţional Liberal.

„Soluţia se impune în primul rând întrucât suveranitatea naţională este exercitată prin organe reprezentative, normele criticate neinterzicând organizarea de alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, precizează judecătorul.

Instanţa redă în motivare o mare parte a actului normativ criticat de PNL prin acţiunea sa şi notează: „criticile aduse Legii nr. 115/2015, în esenţă, opţiunii legiuitorului de limitare a scrutinului la un singur tur, ori aprecierile părţii reclamante în sensul că un scrutin în două tururi este formula echilibrată şi democratică deoarece asigură egalitate de şanse între toţi cetăţenii cu drept de vot, nu vor fi reţinute de instanţă ca pertinente, Curtea reamintinând dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004 prin care este definit contenciosului administrativ ca fiind «activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim»” precum şi faptul că „Legea nr. 115/2015 nu este un act administrativ, pe de o parte, iar pe de altă parte aceasta nu formează obiectul prezentei acţiuni în anulare”.

Despre excepţia de neconstituţionalitate, respinsă, de asemenea, de instanţă, Curtea arată că „în speţă, se apreciază a nu fi îndeplinite toate condiţiile specificate, mai precis cea a legăturii dintre litigiul iniţial şi excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatând că nu există nicio legătură între acestea”.

„Soluţia se impune în raport de obiectul cererii deduse judecăţii, de conţinutul normelor criticate pentru nelegalitate şi respectiv neconstituţionalitate, conchizându-se în sensul existenţei unei legături formale, dar insuficiente pentru sesizarea Curţii Constituţionale”, iar „astfel, reclamantul contestă un act administrativ prin care se stabileşte, în executarea legii, ziua în care vor avea loc alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv în ziua de duminică, 5 iunie 2016, aspect cu privire la care nu poate avea nicio înrâurire decizia Curţii cu privire la constituţionalitatea ori neconstituţionalitatea Legii nr. 115/2015, mai precis a prevederilor art. 101, din care reclamantul deduce faptul că alegerile se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin”.

Altfel spus, nici eventuala decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu va avea nicio consecinţă asupra HG nr. 51/2016, act administrativ emis în temeiul unor prevederi legale distincte, respectiv art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, mai notează instanţa.

Judecătorul arată că „aşa cum corect relevă pârâtul şi coiniţiatorii proiectului de hotărâre, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 reglementează procedura de organizare a alegerilor într-un singur tur, respectiv de stabilire a datei alegerilor (Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării), în timp ce art. 101 alin. 2 din acelaşi act normativ reglementează procedura de desemnare a candidatului câştigător al funcţiei de primar (Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate), fiind prin urmare pertinentă concluzia acestora în sensul lipsei de consecinţe a unei decizii de neconstituţionalitate asupra HG nr. 51/2016 prin care se stabileşte ziua alegerilor”.

În acest context legislativ şi argumentativ, Curtea „constată inexistenţa unei legături, necesare şi suficiente pentru sesizarea Curţii Constituţionale, şi din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate de reclamant, respectiv pretinsa încălcare a dreptului de a fi ales al unui cetăţean român, a egalităţii cetăţenilor în faţa legii, a principiului reprezentativităţii mandatului şi a principiului pluralismului politic”, „or, aceste aspecte nu au nicio relevanţă în ceea ce priveşte legalitatea ori nelegalitatea HG nr. 51/2016, în conformitate cu care ziua în care vor avea loc alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv în ziua de duminică, 5 iunie 2016”.

CAB a respins, în 15 aprilie, contestaţia PNL privind alegerile într-un singur tur, precum şi cererea liberalilor de sesizare a Curţii Constituţionale. Liberalii au anunţat, printr-un comunicat, că vor face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La ultimul termen al procesului de la CAB, reprezentanţii AEP, ai Guvernului şi Ministerului de Interne au cerut respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a unui articol din legea 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Avocatul PNL a cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) deoarece hotărârea de Guvern numărul 51/2016 se sprijină pe o serie de norme neconstituţionale. „Dacă se modifică legea va fi modificată şi hotărârea de guvern. Excepţia de neconstituţionalitate priveşte doar alegerea primarilor”, a arătat avocatul.

Reprezentantul Guvernului a cerut respingerea sesizării CCR ca inadmisibilă. „Dacă ar fi declarat neconstituţional art. 101 alin. 2 al legii 115/2015 nu ar fi relevant pentru alegerile locale. Mai mult, sesizarea nu este motivată, deci ar trebui respinsă că inadmisibilă”, a arătat juristul Executivului.

Reprezentantul Ministerului de Interne a susţinut şi el că, indiferent dacă se modifică sau nu legea 115, aceasta nu ar avea efecte asupra organizării alegerilor într-un singur tur.

Reprezentantul AEP a cerut, la rândul său, respingerea sesizării CCR deoarece articolul criticat nu are nicio legătură cu stabilirea datei alegerilor.

O altă cerere a avocatului PNL a fost anularea hotărârii de guvern 51 din 2016, hotărâre care stabileşte data alegerilor locale din anul 2016.

„Ajungem la situaţii hilare în care un primar în funcţie care are notorietate şi este ales cu cel mai mare număr de voturi are automat un privilegiu. Ce se întâmplă cu voturile celor care nu l-au votat pe primarul în funcţie? Sunt pierdute. Atunci ce reprezentativitate mai are el? Voturile celorlalţi nu mai contează. Dar dacă împreună formează o majoritate? Nu sunt respectate dispoziţiile constituţionale. Primarul în funcţie este ales de o masă electorală fixă şi el stabileşte totul”, a arătat avocatul.

În replică, reprezentantul Guvernului a cerut respingerea anulării HG deoarece egalitatea la vot este asigurată având în vedere că toţi cetăţenii majori pot participa la vot, iar un al doilea tur se poate organiza în caz de balotaj. AEP a cerut şi ea să se respingă cererea de anulare a HG.

PNL a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale, instanţa stabilind pentru luni 11 aprilie primul termen de judecată, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PNL a recurs la această procedura deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.

Liberalii susţin că organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin va duce la schimbarea a numai 16-17 procente dintre actualii aleşi locali, însă organizarea a două tururi de scrutin ar duce la peste 70 la sută de primari noi.

Potrivit HG 51/2016, care a intrat în vigoare în 22 martie, alegerile locale au loc în 5 iunie, pentru primari, consilii locale şi consilii judeţene.

La alegerile locale din acest an, preşedintele consiliului judeţean nu va mai fi ales prin vot direct, ci la fel că înainte de 2008. Astfel, va fi desemnat preşedinte unul dintre consilierii judeţeni.

viewscnt