Curtea de Conturi: Cele mai grave nereguli, descoperite la CNADNR,Primăria Capitalei, ANAF şi mai multe ministere
În total, instituţia a făcut 35 de sesizări în perioada ianuarie-iulie a acestui an doar pentru prejudicii mai mari de 500.000 euro, arată un document al Curţii de Conturi.
Între infracţiunile sesizate de Curtea de Conturi sunt: abuz în serviciu, conflict de interese, deturnare de fonduri şi neglijenţă în serviciu.
Cel mai mare prejudiciu estimat a fost în urma controlului efectuat la BCR Banca pentru Locuinţe, de 268,7 milioane lei, pentru deturnare de fonduri şi obţinere ilegală de fonduri. Aceleaşi nereguli au fost descoperite şi la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, DNA fiind şi în acest caz sesizată, pentru un prejudiciu estimat la 59,9 milioane lei.
De asemenea, în 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la CNADNR, estimând fiecare prejudicii de 223,3 milioane lei şi respectiv 38,4 milioane lei, fără a se menţiona şi fapta săvârşită. În ambele situaţii a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, dar şi DNA în primul caz.
În urma unui control la Electrocentrale Grup SA, încheiat prin raportul din 27 noiembrie 2015, s-a descoperit un prejudiciu de 243,5 milioane lei, Curtea de Conturi reclamând ”abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu”, fapt pentru care a fost sesizată DNA.
În cazul Administraţiei Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov, Curtea de Conturi estimează un prejudiciu de 111,9 milioane lei, acuzând Fiscul de ”neglijenţă în serviciu”.
Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată totodată şi cu privire la nereguli găsite la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prejudiciul estimat în acest caz fiind de 55,08 milioane lei, pentru neglijenţă în serviciu.
În ceea ce priveşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), acuzaţia este de abuz în serviciu, fals intelectual şi deturnare a licitaţiilor publice, prejudiciul fiind estimat la 49,2 milioane lei.
Curtea de Conturi a găsit nereguli şi la două companii cu o situaţie dificilă, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), aflată în faliment, şi Compania Naţională a Uraniului (CNU), rămasă fără singurul client (Nuclearelectica) şi pe pierderi de mai mulţi ani.
Prejudiciul estimat în cazul RAAN este de 57,4 milioane lei (pentru abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată) şi de 11,9 milioane lei la CNU.
Primăria Capitalei ar fi adus statului, potrivit Curţii de Conturi, un prejudiciu de 21,3 milioane lei, din cauza abuzului în serviciu şi a gestiunii frauduloase. În acest caz, au fost sesizate atât DNA, cât şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.
De neglijenţă în serviciu şi deturnare de fonduri este acuzată şi Primăria oraşului Voluntari, iar prejudiciul adus este estimat la 5,5 milioane lei.
Curtea de Conturi estimează un prejudiciu adus statului român de peste 9,7 miliarde lei (2,2 miliarde euro) în ultimii 11 ani. Ministere, primării, agenţii de stat, companii naţionale dar şi universităţi şi spitale au fost reclamate la organele de urmărire penală în ultimii zece ani.
În întregul an 2015, numărul de sesizări la procurorii DNA sau de la alte parchete pentru prejudicii mari a fost de 39.
Totuşi, sesizările Curţii de Conturi au puţin succes în faţa procurorilor.
În 2014 şi 2015, din 13 sesizări ale Curţii de Conturi pentru care procurorii au dat soluţii, în 11 cazuri plângerile au fost clasate sau respinse.