Curtea de Conturi Europeană a constatat deficienţe pe programul JASPERS în România şi alte trei ţări europene

Auditorii au vizitat Croaţia, Malta, Polonia şi România, auditul acoperind perioada cuprinsă între 2006 şi sfârşitul anului 2016.

‘S-a constatat că existau deficienţe în definirea obiectivelor principale ale JASPERS şi a rolurilor şi responsabilităţilor acestuia, care au antrenat anumite probleme la nivelul activităţilor şi care prezentau un risc pentru asigurarea răspunderii de gestiune. La începutul perioadei 2014-2020, JASPERS a început să ofere sprijin şi pentru proiecte majore aflate în întârziere, care au trebuit să fie reportate din perioada anterioară de programare, şi a încurajat statele membre să utilizeze pe scară mai largă asistenţa sa gratuită în cursul implementării proiectelor, chiar dacă niciuna dintre aceste posibilităţi de utilizare nu constituia o prioritate. Curtea a identificat deficienţe semnificative în ceea ce priveşte structurarea noii funcţii de analiză independentă a calităţii (IQR) pentru perioada de programare 2014 – 2020’, menţionează sursa citată.

În opinia Curţii, faptul că aceeaşi persoană valida, atât analizele IQR, cât şi activitatea de consultanţă, a afectat independenţa analizelor de calitate realizate de JASPERS. A fost observat, de asemenea, un risc ridicat de lipsă de imparţialitate în relaţia cu funcţia consultativă a JASPERS.

‘Asistenţa acordată de JASPERS a fost destul de cuprinzătoare, a contribuit la aprobarea mai rapidă a proiectelor şi, în general, a avut un impact asupra calităţii proiectelor majore auditate. Auditorii au constatat însă că JASPERS a avut un impact limitat sau nu a avut niciun impact asupra sferei, a rezultatelor sau a calendarului planificat de implementare a acestor proiecte. În perioada 2007 – 2013, Comisia a avut nevoie de mai puţin timp pentru a aproba proiecte majore dacă acestea beneficiaseră de asistenţă prin JASPERS. Cu toate acestea, s-a constatat că, în general, JASPERS nu a putut avea un impact asupra absorbţiei fondurilor UE. Această situaţie se explică în primul rând prin întârzierile de implementare survenite la nivel de proiect’, informează Curtea de Conturi Europeană.

De asemenea, s-a constatat că, de-a lungul timpului, JASPERS a pus un accent din ce în ce mai puternic pe consolidarea capacităţii administrative a statelor membre. Impactul său asupra capacităţii administrative nu a dus însă la niveluri mai ridicate de independenţă faţă de asistenţa oferită. Autorităţile naţionale şi beneficiarii proiectelor au declarat că JASPERS avusese un impact pozitiv asupra capacităţii lor administrative, dar auditorii nu au identificat dovezi care să confirme dacă această îmbunătăţire se materializase într-adevăr.

‘JASPERS nu şi-a direcţionat suficient asistenţa, lucru care a condus la un număr ridicat de intervenţii anulate şi suspendate. Concepută pentru perioada 2007 – 2013 şi prelungită ulterior, iniţiativa JASPERS nu dispune de obiective măsurabile clare care să indice dacă scopul său a fost atins’, a declarat Oskar Herics, membru al Curţii de Conturi Europene.

Potrivit comunicatului, sprijinul regional JASPERS acordat de Comisie şi de Banca Europeană de Investiţii (BVB) trebuie să fie mai bine direcţionat.

‘Curtea consideră că iniţiativa de ‘asistenţă comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene’ (JASPERS – Joint Assistance to Support Projects in European Regions) a făcut posibilă aprobarea mai rapidă a proiectelor, dar nu a putut avea un impact asupra absorbţiei fondurilor UE. În opinia Curţii, sprijinul acordat prin JASPERS ar trebui să fie mai bine direcţionat. Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii au creat iniţiativa JASPERS cu scopul de a furniza statelor membre care au aderat la UE după 2004 o consultanţă gratuită şi independentă în vederea pregătirii unor propuneri de înaltă calitate pentru proiecte regionale de investiţii de mare anvergură’, informează Curtea de Conturi Europeană.

JASPERS este finanţat în comun de Banca Europeană de Investiţii (BEI), de Comisia Europeană (din bugetul UE) şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.