Curtea de Conturi Europeană critică lipsa prevederilor clare privind intervenţiile asupra preţurilor de pe piața cardurilor din UE

09 01. 2025
Curtea Europeana de Conturi

În primul rând, nu există nicio prevedere prin care Comisia să fie obligată să revizuiască periodic intervenţiile UE asupra preţurilor, în special referitor la comisioanele privind plăţile cu cardul. În al doilea rând, faptul că schimbul de date privind conturile este gratuit ar putea fi un factor de descurajare în asigurarea unor servicii bancare deschise de calitate în UE.

Valoarea plăţilor digitale în comerţul cu amănuntul în UE a crescut de peste două ori între 2017 şi 2023, depăşind o mie de miliarde de euro în 2023. Dat fiind că plăţile digitale sunt esenţiale pentru buna funcţionare a pieţei interne a UE, în special la nivel transfrontalier, UE are responsabilitatea de a se asigura că ele funcţionează eficient şi eficace. Conform estimărilor auditorilor, consumatorii din UE au plătit între cinci şi şase miliarde de euro drept comisioane în plăţile cu cardul în 2023.

Intervenţiile UE asupra preţurilor au drept scop să reducă efectele dăunătoare ale unei concurenţe neloiale sau să ducă la îndeplinirea anumitor obiective de politică, în principiu, în beneficiul consumatorilor. În sistemul plăţilor digitale din UE, printre astfel de intervenţii se numără plafonul comisionului interbancar pentru plăţile cu cardul, interzicerea suprataxelor pentru plăţile cu cardul şi plăţile SEPA (zona unică de plăţi în euro), prestarea gratuită de servicii bancare deschise şi paritatea tarifară între plăţile în euro transfrontaliere.

„Curtea a constatat că actele juridice de bază privind plăţile digitale nu specifică criterii clare de evaluare a justificării sau a duratei de aplicare a intervenţiilor asupra preţurilor. Nu există nici cerinţe care să prevadă revizuiri periodice. În cazul unora dintre intervenţiile privind plăţile cu cardul, Comisia Europeană nu a putut demonstra că efectele pozitive pentru consumatori le depăşesc în mod clar pe cele negative”, a declarat Ildiko Gall-Pelcz, membra Curţii responsabilă de acest audit.

În acest context, auditorii remarcă totodată că intervenţii slab concepute asupra preţurilor pot duce la ineficienţe la nivelul prestatorilor de servicii de plată, pot denatura oferta şi cererea de pe piaţă şi, în cel mai rău caz, pot avea un impact negativ asupra consumatorilor şi a comercianţilor.

Impactul politicilor UE în ceea ce priveşte plăţile digitale rămâne în mare măsură necunoscut, deoarece Comisia nu a instituit un sistem eficace de monitorizare şi, mai important, nu are acces la datele relevante. Totuşi, unele acţiuni ale UE au potenţialul de a îmbunătăţi transparenţa, rapiditatea şi costurile plăţilor.

Auditorii au identificat şi alte două probleme importante privind cadrul UE pentru serviciile bancare deschise: obligaţia de a pune în mod gratuit la dispoziţia prestatorilor de servicii de plată datele utilizatorilor serviciilor de plată, care poate descuraja deţinătorii datelor privind conturile să ofere servicii de calitate, şi lipsa unor interfeţe standardizate de programare a aplicaţiilor, ceea ce împiedică prestatorii terţi să utilizeze datele respective. În plus, până la momentul de faţă, serviciile bancare deschise au fost implementate şi monitorizate numai la nivel naţional, astfel că nu sunt disponibile date consolidate fiabile în ceea ce priveşte serviciile bancare deschise în UE.

De asemenea, în pofida eforturilor intensificate ale Comisiei de a combate discriminarea bazată pe domicilierea conturilor de plăţi, plăţile continuă să fie refuzate din cauza unui număr de cont străin. Chiar dacă această discriminare este interzisă de Regulamentul SEPA, ea rămâne o problemă reală pentru consumatorii din întreaga UE. Auditorii subliniază că eficacitatea acţiunilor de combatere a acestei probleme este redusă de lacunele din reglementări, la nivelul asigurării respectării lor şi al cooperării dintre autorităţile naţionale.