Legislaţie stranie în inima sistemului public: O amendă dată statului se transformă automat în pagubă la buget
Instituţia explică într-o publicaţie proprie că în cazul în care, de exemplu, este sancţionat bugetul local în favoarea bugetului de stat, suma aplicată şi achitată din bugetul local nu creează decât un dezechilibru financiar la nivelul celui local, astfel că dezechilibrul creat va fi acoperit tot din bugetul naţional, prin sume de echilibrare (din impozitul pe venit sau TVA).
Amenzile plătite din fondurile publice ale comunităţilor locale se constituie atât ca pagubă adusă bugetului de cheltuieli al unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere că este patrimonial/fiind plătit din bugetul propriu şi nu din cel al făptuitorului, cât şi ca un prejudiciu adus bugetului de venituri, ca venit nerealizat.
Amendă primită= amendă încasată + cheltuieli de constatare
Mai mult, amenda aplicată asupra fondurilor publice generează doar la prima vedere venituri şi cheltuieli pe seama bugetului public. O abordare mai analitică, spune Curtea, demonstrează însă că, în fapt, acest tip de operaţiune generează bugetului public un prejudiciu. Deşi venitul realizat este corelat cu cheltuiala care l-a generat,î n realitate, acest venit generează un plus de cheltuială peste nivelul său, determinat de costurile angajate cu organul constatator ( costuri salariale, de deplasare, birotică etc.)
De altfel, aşa cum doctrina juridică precizează, aproape unanim, amenda contravenţională este o
sancţiune pecuniară principală, un mijloc de constrângere constând în micşorarea silită a
patrimoniului celui sancţionat, explică CCR.
Astfel, în cazul persoanelor juridice private, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale are loc micşorare silită a patrimoniului acestui tip de persoană.
În cazul persoanelor de drept public având în vedere caracterul impersonal al acestora aplicarea de sancţiuni contravenţionale în sarcina acestora excede cadrul legal şi eludează scopul sancţiunii contravenţionale, respectiv de constrângere şi de prevenire în săvârşirea de fapte care contravin temeiurilor legale, scriu în analiză Florin Popovici şi Tănase Costel, auditori publici ai Curţii de Conturi a României.
CCR se mai plânge că atâta timp cât făptuitorul contravenţiei, persoană fizică angajată în instituţie, nu pierde nimic din patrimoniul personal în urma amenzii date instituţiei, nici nu se simte obligat să nu mai greşească.