Curtea de Conturi: Reamenajarea Parcului Drumul Taberei, exemplu negativ a cheltuielilor pentru spaţiile verzi

‘Decizia Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti de a face o nouă investiţie în Parcul Drumul Taberei prin distrugerea totală a amenajărilor şi dotărilor existente nu a respectat principiile economicităţii şi eficienţei în condiţiile în care prin aceste lucrări nu a fost amenajat un spaţiu verde nou sau unul degradat, investiţiile anterioare de peste 3.000 mii lei fiind distruse în totalitate. Din auditul efectuat a rezultat faptul că în cazul parcului Drumul Taberei lucrările de amenajare a terenului nu au avut ca rezultat creşterea suprafeţelor verzi sau regenerarea vegetaţiei în spaţiile verzi degradate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene’, se menţionează în raport.

Astfel, conform documentului, Sectorul 6 nu a făcut o analiză judicioasă în ce priveşte decizia de a face o investiţie în Parcul Drumul Taberei pe acelaşi amplasament, prin distrugerea totală a amenajărilor şi dotărilor existente şi lipsirea locuitorilor de beneficiul celui mai mare parc al Sectorului pentru o perioadă de minim 2 ani, în loc să reabiliteze alte spaţii verzi degradate sau să identifice alte amplasamente pentru un parc, cu atât mai mult cu cât în acest Sector indicele de spaţiu verde per capita, calculat în baza Cadastrului verde, este de 16,76 mp/locuitor, sub media Capitalei.

De asemenea, s-a luat decizia înlocuirii unei vegetaţii abundente dezvoltată într-o perioadă lungă de timp, care a necesitat investiţii şi cheltuieli anuale însemnate, cu un parc tematic cu vegetaţie redusă, fapt discutabil din punct de vedere al protejării şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi care va genera creşterea cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea acestuia în perioada următoare.

Documentaţia şi indicatorii tehnico-economici pentru ‘Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a Parcului Drumul Taberei’ s-au aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 6 din 25 februarie 2010. În aceeaşi zi, s-a aprobat prin hotărâre cofinanţarea proiectelor de ‘Modernizare arhitecturală şi peisagistică a parcului Drumul Taberei’ şi ‘Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Parcul Drumul Taberei’.

Conform contractului de finanţare, în valoare de 75,188 milioane lei, din care contribuţie nerambursabilă în sumă de 59,544 milioane lei, încheiat de Primăria Sectorului 6, în Parcul Drumul Taberei au fost începute lucrări de modernizare arhitecturală şi peisagistică a parcului conform contractului de execuţie, lucrări în valoare de 63,566 milioane lei.

În scopul efectuării investiţiei, în anul 2011, ADPDU Sector 6 a predat în administrare parcul Drumul Taberei către Direcţia de Investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 6, ca titular al investiţiei.

Din procesul verbal privind predarea parcului de agrement ‘Drumul Taberei’, din administrarea ADPDU Sectorul 6 la Direcţia de Investiţii din Primăria Sectorului 6 rezultă că pe acest amplasament au fost realizate în perioada anterioară investiţii importante concretizate în principal în: locuri de joacă pentru copii, zone de agrement, spaţii verzi amenajate integral cu gazon şi material dendofloricol, reţele de alimentare cu apă pentru irigarea spaţiilor verzi şi alte elemente de mobilier urban.

În evidenţa contabilă a ADPDU Sectorul 6, parcul ‘Drumul Taberei’ figura la data de 31 decembrie 2014 cu un patrimoniu în valoare totală de 3,392 milioane lei. În anul 2012, Primăria Sectorului 6 a predat amplasamentul Parc Drumul Taberei Sector 6 către firma care urma să realizeze lucrările contactate. Predarea amplasamentului s-a făcut ‘în vederea începerii lucrărilor de modernizare arhitecturală şi peisagistică, achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Drumul Taberei’.

În condiţiile menţionate, Direcţia de Investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 6 a efectuat, începând cu anul 2013, lucrări de modernizare arhitecturală şi peisagistică în cadrul parcului de agrement ‘Drumul Taberei’. Din audit a rezultat că, în prezent, nu se cunoaşte cu certitudine situaţia dotărilor anterioare din componenţa parcului ‘Drumul Taberei’, din situaţia prezentată de conducerea entităţii rezultând că elementele patrimoniale au fost parţial casate (fără a fi în totalitate dezmembrate), deteriorate, transferate la alte secţii în vederea remontării sau existente în depozitele secţiilor ‘Semnalizare rutieră’ şi ‘Dotări’.

‘Începând cu anul 2013, în cadrul ADPDU Sectorul 6 nu s-au luat măsuri de clarificare a situaţiei patrimoniale a parcului ‘Drumul Taberei’ în condiţiile în care, conform art. 23 al 4) lit. d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare, directorul general răspunde de: ‘integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduce’, existând o slabă preocupare din partea managementului în gospodărirea patrimoniului şi asigurarea integrităţii acestuia. Deşi evidenţiate scriptic în contabilitate, dotările din parcul ‘Drumul Taberei’, nu au fost cuprinse în operaţiunea de inventariere pentru anul 2014, comisiile de inventariere, atât centrală, cât şi subcomisia 8, Drumul Taberei 2, din cadrul ADPDU Sectorul 6 nefăcând nicio menţiune în acest sens’, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, norma de spaţiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 mp. La nivelul Uniunii Europene, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 75% din populaţie, standardele în ceea ce priveşte spaţiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor.

La Viena acesta este de 120 mp/locuitor, Helsinki – 100 mp/locuitor, Sofia 49 mp/locuitor, Roma 45 mp/locuitor, Berlin 38 mp/locuitor, Londra 27 mp/locuitor, în timp ce la Bucureşti de 23 mp/locuitor.

‘Se observă că indicele de spaţiu verde per capita din Bucureşti, de 23 mp, este cel mai mic, fiind foarte aproape de cel din Londra, dar de aproape 6 ori mai mic decât cel din Viena, şi sub norma europeană de 26 mp per capita’, se precizează în raport.

Indicele de 23 mp/per capita a fost comunicat de UATMB în urma finalizării Cadastrului verde al Municipiului Bucureşti – Registrul spaţiilor verzi (datele conţin şi suprafeţele spaţiului verde aferent domeniului privat) la finele anului 2012.

Astfel, urmare a nerealizării indicatorilor de mediu conform standardelor europene, România riscă eventuale sancţiuni din partea Uniunii Europene.

În anul 2010, România a fost avertizată de Uniunea Europeană că urmează să se iniţieze procedura de infringement datorită neluării măsurilor necesare pentru transpunerea în legislaţia naţională a acquis-ului comunitar, dar şi datorită depăşirilor înregistrate la poluanţii din aer, respectiv neducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru Municipiul Bucureşti.

Curtea de Conturi a făcut public săptămâna trecută un raport din care reise faptul că în perioada 2007-2014, plățile efectuate la nivelul Municipiului București pentru întreținerea și amenajare de parcuri, spații verzi și locuri de joacă pentru copii au totalizat 2,71 miliarde lei. 

Inspectorii Curţii de Conturi au constatat şi că s-au făcut achiziţii la suprapreţ.

 “Majoritatea furnizorilor de material dendro-floricol nu sunt și producătorii acestuia, plantele și arborii fiind achiziționați de la producători interni sau din import (de regulă din Bulgaria sau Italia). Astfel, din cele 8 societăți la care s-au efectuat verificări, conform declarațiilor acestora consemnate în actele de control, o singură societate are și calitatea de producător a plantelor comercializate.  Adaosurile practicate de societățile furnizoare sunt de regulă foarte mari, ajungând până la 2000%. (…) Așa cum rezultă din graficele prezentate, adaosurile practicate de furnizori variază între 418 % în cazul trandafirilor (achiziționați cu 5,5 lei bucata și revânduți cu 28,5 lei / bucata) până la 2.483% în cazul crizantemei (achiziționată cu 12 lei bucata și revândută cu 310 lei / bucata)”, se arată în raportul Curţii.