Curtea de Conturi: Tarom a plătit, în perioada 2012-2016, despăgubiri de 3,8 milioane lei, din cauza neregularităţilor de zbor

‘Nu s-a îmbunătăţit gradul de satisfacţie a clienţilor şi nu au fost luate măsuri suficiente şi adecvate pentru stimularea celor mai eficiente canale de distribuţie a produselor TAROM. Neregularităţile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienţii TAROM în cuantum total de 3.790 mii lei în perioada 2012-2016, cu impact negativ asupra bugetului şi imaginii Companiei. Evoluţia reclamaţiilor indică o diminuare continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor în perioada auditată. Măsurile luate de management privind implementarea standardelor de control intern managerial nu au fost îndeajuns de eficiente, astfel încât sistemul de control intern nu a fost în măsură să asigure în totalitate detectarea şi corectarea erorilor, a abaterilor şi a cazurilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în administrarea patrimoniului. Managementul Companiei a acordat o atenţie insuficientă auditului intern şi rezultatelor activităţii acestuia, având în vedere că recomandările formulate de auditorii interni ca urmare a identificării unor vulnerabilităţi, riscuri sau disfuncţionalităţi în activitatea Companiei nu au reprezentat o prioritate, aproximativ 75% din totalul acestora au rămas neimplementate sau implementate parţial’, se menţionează în raport.

Acesta mai evidenţiază că în intervalul 2012-2015, veniturile totale realizate au înregistrat un trend uşor ascendent, dar, în anul 2016, acestea au avut o evoluţie nefavorabilă, situându-se sub nivelul realizat la începutul perioadei. Resursele financiare anuale totale pe care TAROM le-a avut la dispoziţie în perioada auditată pentru desfăşurarea activităţii au fost cuprinse între un minim de 1,24 miliarde lei, realizat în anul 2016, şi un maxim de 1,372 miliarde lei, realizat în anul 2015.

Cheltuielile anuale totale efectuate de TAROM pentru desfăşurarea activităţii au fost cuprinse între un minim de 1,287 miliarde lei, în anul 2016, şi un maxim de 1,497 miliarde lei, în anul 2012.

Conform raportului, pentru perioada vizată, prin bugetele de venituri şi cheltuieli a fost programată reducerea progresivă a pierderilor din exploatare. Începând cu exerciţiul financiar 2014, societatea nu s-a încadrat în nivelul aprobat al pierderilor. Astfel, potrivit constatărilor Curţii de Conturi, activitatea desfăşurată în perioada auditată nu a fost rentabilă din punct de vedere economico-financiar.

De asemenea, documentul subliniază că nu au fost luate măsuri suficiente şi adecvate pentru realizarea obiectivului Strategiei guvernamentale privind privatizarea societăţii, respectiv acela de maximizare a preţului ce poate fi obţinut din vânzarea pachetului de acţiuni minoritar deţinut de stat la societate.

S-a constat că începând cu exerciţiul financiar 2013, valoarea capitalurilor proprii s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, iar măsurile luate de managementul societăţii nu au dus la îmbunătăţirea raportului dintre capitalurile proprii şi capitalul social subscris şi vărsat, acesta diminuându-se de la 49,06%, în anul 2013, la 45,69%, în 2016. Totodată, diminuarea valorii capitalurilor proprii (activului net contabil) concomitent cu creşterea numărului de acţiuni a dus la diminuarea valorii contabile a acţiunilor TAROM, de la un maxim de 1,5 lei/acţiune, în anul 2011, la 1,14 lei/acţiune, în 2016, mult sub valoarea de aport la capitalul social (de 2,5 lei/acţiune).

De asemenea, în perioada 2012-2016, societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545,340 milioane lei, iar la finele exerciţiului financiar 2016, pierderea raportată preliminată a fost de 2,091 miliarde lei.

‘Prin urmare, este puţin probabil ca în perioada următoare acţiunile TAROM să poată genera venituri din dividende, astfel încât să devină atractive pentru investitori’, este concluzia raportului.

Pe de altă parte, deşi piaţa transportului aerian din România a cunoscut o creştere semnificativă în perioada 2012-2016, TAROM nu a reuşit să valorifice potenţialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficienţa operaţională. Atât din operarea rutelor pe care TAROM nu s-a confruntat cu concurenţa altor companii, cât şi din exploatarea celorlalte rute, în perioada 2012-2016 nu s-a reuşit obţinerea de profit.

Conform raportului, managementul Companiei nu a reuşit să identifice şi să exploateze în mod eficient toate sursele potenţiale de venituri. Sumele achitate pentru realizarea programelor de investiţii, retehnologizare şi achiziţionarea de material aeronautic ale TAROM, asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor în conformitate cu prevederile legale, au majorat capitalul social al TAROM, numărul de acţiuni şi cota de participare a statului la capitalul social.

‘Avantajul competitiv dat de aflarea în proprietate a aeronavelor a fost într-o anumită măsură diminuat de structura eterogenă a flotei, care determină costuri mai ridicate de operare şi întreţinere. Nu au fost identificate cele mai eficiente modalităţi de exploatare a flotei de aeronave şi de valorificare a aeronavelor oprite de la zbor, precum şi de exploatare a clădirilor şi terenurilor aflate în proprietate. Au fost identificate cazuri de efectuare a unor cheltuieli neeconomicoase cu închirierea de spaţii pentru parcare şi birouri pentru salariaţi (cheltuielile au depăşit suma de 1 milion lei anual, numai în anul 2016 valoarea chiriilor pentru parcare situându-se la nivelul sumei de 432 mii lei), deşi compania deţine în proprietate atât terenuri, cât şi spaţii pentru birouri neutilizate sau utilizate ineficient’, se spune în raportul Curţii de Conturi.

Acesta mai semnalează că în perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul Companiei, ceea ce a reprezentat un factor perturbator în elaborarea şi implementarea unei strategii coerente, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanţă. În doar cinci ani, la conducerea TAROM s-au schimbat 39 de persoane, fie dintre membrii CA, fie din conducerea executivă.

Astfel, mandatele membrilor CA au fost revocate de AGA de două ori pentru deficienţe manageriale/neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de mandat, iar o parte dintre membrii CA, selectaţi conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice sau numiţi provizoriu, au renunţat la mandatul de administrator prin demisie.

De asemenea, au existat cazuri în care nu au fost respectate recomandările experţilor în recrutare şi nici strategia Guvernului în domeniul politicii salariale, inclusiv în ceea ce priveşte modul de stabilire a remuneraţiilor bonus acordate membrilor CA. Membrii CA ai TAROM, numiţi prin Hotărârea AGA nr. 7/12.10.2012, şi-au acordat în luna mai 2013 un bonus anual în valoare brută de 284.000 lei pentru realizarea indicatorilor de performanţă din Planul de administrare pentru anul 2012.

‘Planul de administrare aprobat prin Hotărârea AGA nr. 9/11.12.2012 vizează însă perioada 2013-2016, astfel încât aprobarea bonusului s-a efectuat fără temei legal’, menţionează raportul.

Totodată, până la data auditului, la nivelul TAROM nu a fost întocmită şi aprobată o grilă de salarizare unică, prin care să se elimine inechităţile, tensiunile dintre salariaţi şi care să diminueze riscul unor litigii cu aceştia. Potrivit datelor transmise de Direcţia financiară din cadrul TAROM, la finele exerciţiului financiar 2015, Compania a înregistrat cheltuieli cu provizioanele pentru litigii de muncă în cuantum de 34,988 milioane lei, majorând substanţial pierderea înregistrată de societate.

Reprezentanţii Curţii de Conturi au mai constatat că introducerea managementului privat la nivelul TAROM nu a dus în totalitate la implementarea corectă a mecanismelor de bună guvernare, la asigurarea profesionalismului şi responsabilităţii deciziei manageriale.

‘În condiţiile în care Compania a înregistrat în mod constant pierderi, decizia privind achiziţia unor servicii externe (echivalentul în lei al sumei de 313.000 euro) pentru a furniza consultanţă strategică Consiliului de Administraţie şi conducerii executive nu se justifică şi nu este economicoasă. Reprezentanţii statului în AGA TAROM par a nu fi conştientizat suficient importanţa modului de stabilire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă prevăzute în contractele de mandat încheiate în temeiul OUG nr. 109/2011 în ceea ce priveşte monitorizarea eficientă a evoluţiei performanţei economice a societăţii. Conducerea TAROM nu a realizat demersurile necesare pentru includerea în contractele de mandat ale membrilor CA a unor obiective şi criterii de performanţă cuantificabile, măsurabile şi cu termen de realizare, astfel încât monitorizarea acestora de către AGA să fie facilă şi să conducă la atingerea obiectivelor de performanţă ale TAROM’, explică raportul.