‘(…) sistemul menţionat are ca efect exonerarea autorităţilor naţionale de obligaţia de a lua în considerare dobânzile datorate contribuabilului pentru perioada cuprinsă între perceperea nejustificată a taxei pe poluare şi rambursarea acesteia şi, prin urmare, nu îndeplineşte cerinţa enunţată la punctul 29 din prezenta hotărâre (…) În aceste condiţii, este necesar să se constate că un sistem de rambursare precum cel în discuţie în litigiul principal nu permite exercitarea efectivă a dreptului la rambursarea unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii de care justiţiabilii dispun în temeiul acestui drept’, se arată în decizia CJUE.
Potrivit documentului, ‘un sistem de rambursare precum cel în discuţie în litigiul principal are ca efect, în cazul unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru, limitarea şi chiar, precum în cauza principală, eliminarea totală a obligaţiei de restituire a taxei pe poluare percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, ceea ce este de natură să menţină discriminarea constatată de Curte în Hotărârile Tatu şi Nisipeanu’.
Decizia CJUE vine în contextul unei decizii luate în procedura Ilie Nicolae Nicula împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Sibiu şi Administraţiei Fondului pentru Mediu.
În anul 2013, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 9/2013 care prevede returnarea taxei auto percepute ilegal pentru toate maşinile, indiferent de provenienţă.
Actul normativ prevede o reducere a taxei de poluare cu până la 25%, dând posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea legii, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită.
Conform legii, care are la bază principiul ‘poluatorul plăteşte’, taxa de poluare va fi plătită o singură dată atât pentru autovehiculele noi, cât şi second-hand care sunt înmatriculate pentru prima dată în România. Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitată de către cumpărător la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, după ce intră în vigoare actul normativ.
Taxa de poluare constituie venit pentru bugetul Fondului pentru Mediu din care sunt finanţate mai multe programe de mediu, printre care ‘Rabla’, ‘Casa Verde’, Programul de împădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor, Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Programul pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile şi Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare.
Potrivit datelor Administraţiei Fondului pentru Mediu /AFM/, în primele trei luni ale anului 2014, încasările din timbrul de mediu s-au ridicat la 165.969.751 lei, în timp ce suma restituită ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile este în jur de 100 milioane de lei.
La nivelul anului 2013, încasările din timbrul de mediu au fost de aproape 733 milioane de lei, din care aproximativ 570,27 de milioane de lei au reprezentat restituirile de sume pentru vechea taxă auto către cei care au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens.
În data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, din acel moment taxa auto urmând să fie calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.