Măsurile promise de Biden în campania electorală ar fi ajutat 43 de milioane de americani care au contractat credite pentru a urma o facultate. Ar fi fost anulate credite de până la 10.000 de dolari pentru cei cu venituri sub 125.000 de dolari anual şi de până la 20.000 de dolari pentru bursierii Pell din familii sărace. Din august anul trecut, când a fost a anunţat planul, au depus cereri de ştergere a datoriilor 26 de milioane de creditori.
Din cei nouă judecători ai instanţei supreme, cei şase cu vederi conservatoare au dat dreptate statelor Arkansas, Iowa, Kansas, Missouri, Nebraska şi Carolina de Sud, care contestaseră proiectul preşedintelui. Ceilalţi trei magistraţi, de orientare liberală, s-au opus hotărârii.
Preşedintele Curţii, John Roberts, a luat în derândere argumentul Guvernului conform căruia programul de ştergere a datoriilor ar constitui doar o modificare a unui alt program deja existent. El a afirmat că planul „a modificat prevederile citate doar în acelaşi sens în care Revoluţia Franceză a modificat statutul nobilimii franceze, a desfiinţat-o şi a înlocuit-o cu un regim complet nou”. Judecătorul a arătat că secretarul de stat pentru educaţie, Miguel Cardona, a extins măsurile „de la câteva situaţii strict delimitate, specificate de Congres, la aproape toţi creditorii din ţară” şi a observat că o acţiune atât de amplă ar necesita aprobarea Congresului.
Biden a apreciat că decizia Curţii este greşită şi dezamăgitoare; el a promis că va găsi alte modalităţi de a uşura situaţia familiilor americane afectate de plata timp de decenii a unor rate împovărătoare. O sursă de la Casa Albă a comentat că preşedintele „va arăta clar că nu a renunţat la luptă”.
În campania electorală pentru alegerile din 2020, Biden vorbise de anularea unor credite în valoare de 1600 de miliarde de dolari şi a fost criticat de republicani pentru posibila depăşire a atribuţiilor prezidenţiale şi pentru avantajul inechitabil oferit creditorilor cu studii superioare faţă de alţi datornici, care nu ar fi beneficiat de clemenţă.