Cei şase magistraţi conservatori, cărora li s-au opus cei trei magistraţi progresişti, au stabilit ca neconstituţionale procedurile de admitere în universităţi pe baza culorii pielii ori a originii etnice a candidaţilor, transmite AFP.
Mai multe universităţi americane au introdus criterii rasiale şi etnice în procedurile lor de admitere la sfârşitul anilor ’60, la acea vreme pentru a corecta inegalităţile generate de trecutul segregaţionist al SUA şi a creşte ponderea studenţilor de culoare, hispanici sau amerindieni.
Aceste politici, aşa-numite de „discriminare pozitivă”, au fost mereu criticate de politicienii conservatori, care au avertizat că ele conduc la un „rasism în sens invers”.
În anul 1978, Curtea Supremă a interzis cotele de studenţi pe baza unor astfel de criterii, dar a autorizat în schimb universităţile să ia în calcul la admitere şi criteriile rasiale.
Magistraţii progresişti şi-au manifestat joi nemulţumirea după hotărârea căreia ei s-au opus şi care modifică jurisprudenţa stabilită în 1978. Curtea „anulează decenii de jurisprudenţă şi de progrese imense (…), cimentează o regulă artificială a culorii pielii ca principiu constituţional într-o societate profund segregată, în care chestiunea rasială a avut mereu importanţă şi va continua să aibă”, a spus judecătoare progresistă Sonia Sotomayor.
În schimb, magistratul conservator John Roberts, a apreciat că un „student trebuie examinat în funcţie de experienţele sale individuale, nu pe baza criteriilor rasiale”.
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a SUA, Kevin McCarthy, a salutat noua decizie a Curţii Supreme a SUA, apreciind că ea restabileşte egalitatea între studenţi.
O reacţie similară a venit din partea fostului preşedinte republican Donald Trump, care a scris pe platforma sa Truth Social că „astăzi este o zi mare pentru America”. „Revenim la un sistem bazat pe merit, aşa cum ar fi trebuit să fie”, a adăugat el.
În schimb, actualul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, a susţinut un discurs la Casa Albă în care şi-a manifestat dezacordul profund faţă de hotărârea Curţii Supreme, criticând ceea ce consideră a fi renunţarea la un precedent legal stabilit timp de decenii.
Biden a cerut universităţilor să nu renunţe la angajamentul pentru diversitate în selecţia studenţilor admişi şi să ia în calcul la criteriile de admitere de asemenea factori precum situaţia economică sau situaţiile dificile ale candidaţilor, inclusiv cele legate de discriminarea rasială.
„Discriminarea rasială încă există în America. Decizia de astăzi nu schimbă acest lucru”, a indicat Biden.
Întrebat de un reporter dacă Curtea Supremă a SUA este o „Curte rebelă”, el a răspuns: „Aceasta nu este o Curte normală”.
Sursa foto: Supremecourt.gov