1 din 4 bucureșteni ar avea de suferit în urma unui cutremur major. Ce trebuie faci în casă în caz de cutremur

Fundația Comunitară București, inițiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore, Bucureștiul Pregătit, lansează pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă modele de acțiune într-o perioadă în care se comemorează  cutremurul din 1977.

Astfel, Fundația atrage atenția asupra necesității urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creștere a rezilienței populației Capitalei la cutremur. În acest sens, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru național pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor fi instruiți în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.

 „În fiecare criză a reieșit că există agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există fricțiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am văzut și experimentat, în care fiecare este cu organizația lui. Instituțiile pe care le avem reprezintă societatea noastră. Nu putem avea așteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituțiile sa funcționeze ceas. Vor fi 100 de organizații care vor oferi apă și niciuna care oferă biscuiți, acest lucru se va repeta. Dar mai puțin ca în pandemie, mai puțin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla și la cutremur, se va întâmpla și în București”, a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).

Ca parte din apelul deschis către presă și media, Fundația propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și siguranța salvatorilor folosite în alte țări vulnerabile la cutremur. Prin comparație, Istanbul a pregătit mai mult de 450.000 de persoane cu training-uri de reacție în caz de dezastru. Departamentul de Protecție Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.

„În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din București. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moștenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalității, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză și structura clădirilor cu risc seismic.

Bucureștiul, unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic

Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influențată și de starea clădirilor, în București fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.

În București există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă.

Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.

Cum te pregătești de cutremur

Fundația Comunitară are și câteva sfaturi pentru noi toți și subliniază ce trebuie să facem în casă pentru a ne asigura că nu suntem răniți în cazul unui cutremur. În plus, trebuie să avem pregătite și lucruri esențiale supraviețuirii în cazul în care suntem prinși sub dărâmături. Mai multe detalii găsiți AICI.

• Ancorați mobila și elementele care atârnă pe pereți sau în tavan, fixați electronicele și electrocasnicele grele și aveți grijă la obiectele mici care pot să cadă.
• Repetați cel puțin odată pe an, în familie, comportamentul corect în timpul și imediat după cutremur și procedurile de prim ajutor.
• Trebuie să aveți la îndemână un kit cu provizii și urgență pentru primele 72 de ore, precum apă, conserve, fluier, radio pe baterii, baterie externă, trusă medicală, pătură, lanternă, haine.
• Stabiliți cu familia un loc sigur unde să vă întâlniți în caz de cutremur.
• În timpul unui cutremur trebuie să vă apropiați de un perete de rezistentă, nu sub grindă.
• Nu fugiți pe scări, nu vă apropiați de ferestre, pereții exteriori și nu ieșiți pe balcon. Cei care sunt în cărucior trebuie să blocheze frânele. Cei care se află la volan sau sunt pe stradă, sunt sfătuiți să coboare din mașină și să se îndepărteze de clădiri.
• După cutremur, rămâneți pe loc și nu sunați la 112 decât dacă este absolut necesar.
• Pregătiți-vă pentru replici. Opriți curentul, apa, gazele. Nu aprindeți chibrituri, lumânări sau brichete.
• Dacă nu puteți ieși din locuință, semnalizați cu o bucată de până albă și folosiți fluierul sau o bătaie ritmică dacă rămâneți blocați în interior.