UPDATE Cutremur puternic în România. Seismul cu magnitudinea de 5,3 a fost resimţit şi în Bucureşti

Seismul s-a produs la 7 kilometri de localitatea Nereju şi 40 de kilometri de Focşani.

Citeste si: Peste 26.000 de apartamente din România sunt nesigure la cutremur. Lista judeţelor

Mişcarea seismică s-a simţit pe întreg teritoriul României, dar şi în Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria.

Seismul s-a resimţit în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Galaţi şi Craiova, dar şi în Chişinău, Kiev, Vidin şi Sofia, potrivit site-ului earthquake-report.com.

De la începutul anului au fost înregistrate patru cutremure cu magnitudinea peste 4 grade pe scara Richter, respectiv pe 14 august, 4 august, 1 martie şi 7 ianuarie, toate având epicentrul în zona seismică Vrancea.

Citeste si: Topul celor mai neasigurate judeţe la risc catastrofic major: cutremur, inudaţii, alunecări de teren

Citeste si: Nota de plată a cutremurelor din lume, din ultima sută de ani

UPDATE – ISU Bucureşti: După cutremur, în Centrul Istoric a fost trimis un echipaj de recunoaştere

Oficialii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti Ilfov arată că, în urma cutremurului din noaptea de vineri spre sâmbătă, nu au fost anunţate situaţii de urgenţă, însă un echipaj de pompieri a fost trimis în recunoaştere în Centrul Istoric al Capitalei pentru a verifica dacă există pericol la clădirile cu grad ridicat de deteriorare.

„La dispeceratul ISU Bucureşti-Ilfov nu au fost primite apeluri pentru a interveni ca urmare a cutremurului, dar au fost apeluri prin care cetăţenii întrebau cum ar trebui să procedeze imediat dupa cutremur, dacă trebuie să părăsească sau nu locuinţa. Imediat după cutremur, în Centrul Istoric a fost trimisă o autospecială în recunoaştere. Până în acest moment nu au fost identificate probleme”, spune căpitanul Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti-Ilfov.

Echipa de recunoaştere verifică în principal clădirile foarte deteriorate din Centrul Istoric al Capitalei ca să se asigure că nu riscă să se prăbuşească.

UPDATE – În caz de seism puternic, 75% din locuitorii ţării ar fi afectaţi. IGSU recunoaşte lipsa dotărilor

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică „, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică „, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)”.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.

Tot la probleme de logistică sunt trecute şi 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii şi care au risc seismic ridicat.

Specialiştii IGSU susţin că este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că „se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii.

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

„Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.