Cutremur pe piaţa de bricolaj din România. De ce închid marile reţele

În 2011, atunci când grupul francez Adeo a intrat în România cu brandul  Leroy Merlin, în urma unei investiţii greenfield localizată în Chitila, toată lumea se întreba ce şansă mai au pe o piaţă atât de aglomerată cum era şi încă este cea din ţara noastră. La acea vreme, erau a şaptea reţea internaţională de bricolaj care intra în România, propunând clienţilor „preţuri uimitoare”, servicii unice şi cel mai mare magazin al reţelei din lume. Acum, la trei ani de la acest eveniment, răspunsurile încep să apară.

Piaţa de bricolaj din România, un joc de domino 

Doar dacă ne uităm la evenimentele acestui an, am putea spune că preferinţele românilor din perioada crizei financiare au început să aibă efecte vizibile, la fel ca şi greşelile din strategiile companiilor. Nu în ultimul rând, suferinţele companiilor mamă se resfâng direct asupra filialelor din România, rezultatul fiind de neevitat: piaţa a început să cearnă nemilos câştigătorii de perdanţi, iar unul dintre principalele motive se referă la apetitul românilor pentru astfel de cumpărături. Potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către compania de cercetare Euromonitor, piaţa de bricolaj (îmbunătăţirea casei şi grădinărit) a scăzut în perioada 2008-2012 cu 6,3%, de la aproximativ 6,3 miliarde de lei la 5,9 miliarde de lei. În 2013 şi-a reveniut până la 6,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta compania de cercetare estimează piaţa de profil la 6,4 miliarde de lei.

Un alt factor care a destabilizat grav business-urile retailerilor internaţionali pe piaţa locală se referă la preţul chiriei, care a rămas, în cele mai multe cazuri la nivelul lui 2008, an de boom imobiliar, sau chiar peste acest nivel. „În medie, chiria pentru spaţiile comerciale din din România este de două ori mai mare decât media pe care o plătesc retailerii  în Germania sau Franţa. La fel în Instanbul costul chiriei este la jumătate faţă de oricare magazin (Praktiker n.red) din România.  În aceste condiţii, niciun lanţ nu poate rezista, decât dacă este proprietar”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Omer Susli, noul proprietar al lanţului de bricolaj Praktiker.   

Totodată, în cazul multor reţele internaţionale prezente în România, deciziile privind ţara noastră se iau cu precădere de la centru, uitându-se de multe ori de specificul local. Compania devine astfel puţin flexibilă la cererea consumatorului, cu efecte directe asupra vânzărilor. 

Cazul bauMax

Avem astfel, spre exemplu, cazul bauMax, numărul cinci pe piaţa de Do IT Yourself din România (DIY), care şi-a anunţat exitul din România şi Bulgaria, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare. În ţara noastră, sub brandul bauMax, familia austriacă Essl operează 15 unităţi, prima inaugurare având loc în 2006, la Braşov, urmată în acelaşi an de un al doilea magazin la Sibiu. Grupul a raportat în 2012, pierderi de 126 milioane de euro, de la 47,2 milioane euro în 2011, în principal din cauza rezultatelor slabe înregistrate în România (pierderi de 26 milioane de euro) şi Turcia (pierderi de 14 milioane de euro).

În ţara noastră, retailerul a trecut pe pierderi încă din 2010, când a raportat, potrivit datelor Minsiterului de Finanţe, un minus de 16,7 milioane de lei, comparativ cu un profit net de 8,1 milioane de lei în 2010. De atunci, managementul nu a reuşit să facă compania profitabilă, deşi a continuat să se extindă: în vara lui 2010 aveau 11 magazine, iar acum operează 15, ultima unitate inaugurată fiind la Cluj, în 2012,  în urma unei investiţii de 20 milioane de euro.

Citeşte şi 

bauMax vrea să plece din România, din cauza pierderilor masive

Cazul OBI

Un alt retailer DIY care este posibil să dispară din România este OBI. Surse din piaţă au declarat pentru Ziarul Financiar că se vor retrage în acest an de pe piaţa românească, unde a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii ani începând cu 2008, când a deschis primul magazin. Nemţii de la Obi au în momentul de faţă un lanţ de 7 magazine în România, dintre care primul inaugurat a fost la Oradea, în 2008. În Bucureşti, au două unităţi, iar ultima inaugurare a avut loc în 2010, în cartierul bucureştean Berceni. „Scăderea puterii de consum a populaţiei din ultimii ani şi faptul că s-au construit puţine locuinţe au făcut ca activitatea firmelor de bricolaj să fie una slabă. Din acest motiv, retailerul Obi se pregăteşte să se retragă în acest an de pe piaţa românească”, au afirmat sursele citate. 

Afacerile Obi România au crescut constant în intervalul 2008 – 2012, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, de la 18,5 milioane lei la 182,2 milioane lei. Pe de altă, compania a înregistrat în această perioadă pierderi totale de peste 270 de milioane de lei, cele mai ridicate fiind consemnate în 2010, când rezultatul negativ a totalizat 77,1 milioane lei. Totodată, grupul german a decis în luna septembrie a anului trecut reducerea capitalului social al Obi România cu suma de 126 milioane lei, până la 81,3 milioane lei, prin încorporarea pierderilor. La finele anului 2012, compania avea un număr mediu de 636 angajaţi şi piederi de peste 56 de milioane de lei.

Cazul Praktiker

Situaţia celor 27 de magazine Praktiker, a doua reţea de bricolaj din România ca mărime şi cotă de piaţă, care au fost cumpărate de la grupul german Praktiker, aflat în insolvenţă, de către omul de afaceri de origine turcă Omer Susli. O poveste cu final fericit, am putea spune, în contextul în care situaţia financiară a filialei din România nu era chiar roz: afacerile companiei s-au redus în 2012 la jumătate faţă  de maximul atins în 2008 (306 milioane de euro), în timp ce pierderile cumulate în ultimii patru ani s-au ridicat la 48 de milioane de euro. Motivul, spune noul patron, este „managementul defectuos”. 

Cazul Bricostore

În cazul lanţului Bricostore, cele 15 magazine au fost preluate anul trecut de grupul britanic Kingfisher, cel mai mare retailer de profil din Europa. Magazinele vor fi rebranduite treptat, sub sigla Brico Depot, primele două reamenajări având deja loc pentru magazinele Pantelimon şi Orhideea din Bucureşti. Detalii aici 

Brico Depot: Cum vor reuşi britanicii să fie lideri cu depozite în loc de magazine şi gamă limitată de produse

Cazul fericit: Dedeman

Pentru Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România şi printre puţinii jucători cu capital autohton, criza a fost o oportunitate, nu un motiv de instabilitate. Au profitat de scăderea preţurilor la terenuri şi s-au extins agresiv, în timp ce concurenţii îşi conservau activitatea în aşteparea unor momente mai prielnice. Punctul forte al retailerului român constă însă în faptul că s-au dezvoltat prin proiecte greenfield şi nu prin închirierea de spaţii comerciale.” Contrar sfaturilor catastrofice care anunţau prăpădul, criza ne-a ajutat enorm. Am ajuns să cumpărăm terenuri la care nici măcar nu visam”, spunea într-un interviu Dragoş Pavăl, preşedintele şi coproprietarul Dedeman.

Retailerul va redeschide pe 4 aprilie magazinul din Brăila (inaugurat în 2005), pe care l-au extins şi modernizat în urma unei investiţii de aproximativ 2,5 milioane de euro. „Extinderea reţelei nu este singura noastră preocupare. Suntem perseverenţi în optimizarea proceselor, în îmbunătăţirea imaginii la raft, neîncetat ne gândim cum să oferim mai multe servicii clienţilor noştri. Implementăm fiecare din aceste schimbări calitative în toată reţeaua, nu doar în magazinele noi. Extinderea magazinului din Brăila face parte din această abordare. Ne-am majorat atât suprafaţa de vânzare, numărul de locuri de parcare, cât şi gama de produse, am modernizat clădirea veche, care acum este foarte eficientă din punct de vedere energetic, mai bine izolată şi iluminată cu tehnologia LED.Sunt convins că îi vom impresiona pe clienţii noştri din Brăila cu noul nostru magazin, aşa cum s-a întâmplat la Roman, unde anul trecut am adus aceleaşi îmbunătăţiri, cu implicaţii pozitive.” , a explicat Dragoş Pavăl despre cum reuşeşte să rămână pe prima poziţie în ciuda unei pieţei concurenţiale.