Cutremurătoarele revelaţii ale dlui avocat, FMI, francii elveţieni şi Trilaterala
Vădind o cumplită ignoranţă în materie de ce este FMI şi cu ce se mănâncă împrumuturile de la organismele financiare internaţionale, avocatul nu a realizat că o eventuală investigare a acordului măreşte grotesc cercul suspecţilor, până la proporţii globale. Dacă ar fi avut o minimă curiozitate şi nu l-ar fi crezut orbeşte pe cunoscutul economist cum că acordul stand-by şi următorul s-au încheiat să nu moară de foame FMI şi să-şi ia prime personalul BNR, atunci cred că dl.avocat şi-ar fi dat seama de ridicolul situaţiei.
Acela în care nu doar board-ul de directori al FMI, întreaga Comisie Europeană, şefii de la Banca Mondială, adică organismele care au aprobat împrumutul, trebuie să intre sub lupa DNA, dar şi parlamentarii ca reprezentanţi ai poporului român. Aceştia din urmă, pasămite, potrivit dlui Piperea, citez, au votat pentru aprobarea unor astfel de scrisori (de intenţie-n.n) „fie au făcut-o pentru că erau membri ai partidelor de guvernământ, fie pentru că vedeau semnatura pe proiect a dlui Isărescu.” Mai mult decât atât, parlamentarii sunt acuzaţi că au trecut „ca prin brânză” actele nornative ce ţineau de acordul în cauză, spre deosebire, am completa noi, de legea dării în plată…Dealtminteri, dl.Piperea nu se jenează să fie mult mai dur cu parlamentarii României care semnează ca primarii orice le cade în mână citez :” Este evident că niciun parlamentar nu a ştiut, niciodată, ce semnează, ce obligaţii şi ce riscuri îşi asumă în numele contribuabililor români.” În fine, bănui eu că distinşii reprezentanţi ai FMI sau ai Comisiei Europene au avut alte motivaţii când au aprobat împrumutul, dar ele vor ieşi la iveală oricum când, aşa cum speră dl.Isar, vor fi luaţi la întrebări de procurorii DNA.
Când credeam că s-a atins extremitatea superioară a penibilului în materie de aruncat cu lături în Banca Naţională a României şi în întreg personalul acesteia, dl.avocat m-a făcut să râd cu lacrimi asemuind împrumutul de la Fond cu cel în franci elveţieni. Căci iată cum grăieşte domnia sa, în urma iluminării prilejuite de descoperirea tardivă a „dedesubturilor” acordului cu FMI:” Incep prin a spune că acest document confirmă ceea ce am spus vinerea trecuta aici : că împrumutul luat de România de la FMI, în 2009, a fost similar cu imprumuturile luate de sutele de mii de debitori in franci elveţieni în perioada de sfârşit a boom-ului financiar. Este un contract opac, a fost acordat fără ca debitorul să fie informat asupra întinderii obligaţiilor şi asupra amplitudinii riscurilor asumate, este toxic pentru o mare parte a populaţiei şi, culmea ironiei, conţine clauze abuzive, aceleaşi cu care ne-au obişnuit în ultimii 6 ani două dintre băncile cele mai des prezente în procesele declanşate pentru evacuarea din contracte a clauzelor abuzive.” Aşa ceva…
Este a doua oară, în istoria recentă, când dl. avocat ne deschide ochii în lumea aceasta plină de overlorzi şi alte lighioane, după ce ne-a învăţat să interpretăm corect Tatăl Nostru. El ne-a învederat, într-un articol semnat în Cotidianul că în fapt „Şi ne iartă nouă greşelile noastre aşa cum iertăm şi noi greşiţilor noştri” vine din latinescul „et dimitte Nobis debita nostra sicut et nos dimittimus debitoribus nostris”, având ca traducere literară ” Şi ne iartă nouă datoriile noastre aşa cum şi noi iertăm datornicilor noştri”. Domnia sa a vrut atunci să atragă atenţia asupra faptului că aşa cum grăit-a şi Daniel Zamfir, legea dării-n plată nu este o lege, nici de dreapta, nici de stânga, e o lege dreaptă cu origini biblice şi, în fapt, atunci când rostim acest verset din rugăciune nu o facem spre iertarea păcatelor faţă de semeni ci spre stingerea reciprocă a debitelor. Nemaipomenit este însă, că de data aceasta, adoua dată, revelaţia privind asemănarea până la identitate între împrumutul din 2009 de la FMI şi cel în franci elveţieni, confirmă o altă zicere. Nebănuite sunt căile Domnului într-adevăr! Căci revelaţia aceasta s-a pogorât asupra dlui. Piperea via Cristiana Anghel, prin mesaj privat, citez „Am primit de la dna senator Cristiana Anghel, prin mesaj privat, documentul din linkul atasat. Este public, se poate vedea pe site-ul Senatului. Este răspunsul din 2013 al Ministerului Finantelor, dat sub semnătura unui secretar de stat, la o interpelare în legătură cu împrumutul luat de Romania de la FMI in 2009: cuantum, destinaţie, utilizare, circuit al banilor, modul de aprobare. E bine ca fiecare dintre noi să citească atent documentul, întrucât el conţine nişte uriaşe surprize” Doamne Iartă şi Păzeşte!
Căci cutremurătoare lucruri a aflat dl.Piperea şi, în generozitatea sa, ne face să luăm seamă că tot ce credeam că-i limpede în fapt e neclar şi niciodată n-am citit ca lumea un Acord cu Fondul aşa cum nici Lucian Isar n-a desluşit încă un raport anual al BNR să vadă de unde vine profitul Băncii şi cum nu ia ea nici un leuţ de la buget, ba din contra varsă acolo 80%! El a descoperit căci 2,15 mld euro traşi de MFP au fost folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei guvernamentale în timp ce BNR a beneficiat de restul – 9,79 mld euro. Nu aceasta este însă adevărata revelaţie, căci nu-i aşa astea-s date pe care doamna Anghel le-a obţinut oficial si pot fi consultate public, ci extraordinarele asemănări între comisionul de serviciu aferent împrumutului de la FMI şi cel promovat de defuncta Volksbank în creditele de retail! Mai mult, pentru ca şocul să fie total, şi dobânda era VARIABILĂ fapt ce seamănă izbitor citez cu „cu Dobanda de Referinta Variabila practicata de BCR si declarata abuziva si ilegala de ICCJ in dosarul G1 vs BCR”. Doar naivii pot crede în asemenea aşa zise coincidenţe. Oare o exista vreo şansă ca această decizie să fie aplicată erga-omnes şi să se declare nelegal contractul cu FMI? Oricum dl.Piperea ne invită la vigilenţă „De-aia trebuie să fim cu ochii cât cepele în curând : ne paşte un nou împrumut la FMI. Pana si Basescu a spus asta aseara, la b1tv.”
Nu ştiu alţii cum sunt, dar după ce am citit cu atenţie despre toată această conspiraţie pusă la cale de oculta mondială, un fapt mi-a trimis fiori de gheaţă pe şira spinării. În 2009, când s-a încheiat, semnat şi ratificat acordul cu FMI, CE, Banca Mondială, deci cu 6 ani înainte de decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a ridica pragul ce ţinea în frâu francul, iniţiaţii puneau la cale împrumuturi toxice de acest fel, deci ŞTIAU! Poate este de mirare, dar mie nu mi se pare deloc întâmplător că în toată această perioadă, cum scrie dl.Isar, dl Mugur Isărescu a condus cu mână de fier Trilaterala ca să nu mai accepte 3 inşi acolo…Mă opresc aici, că mi-e teamă.
Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României
*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR şi nici al ECONOMICA.NET