Cutremurul, cel mai mare risc natural din proiecţia pe următorii patru ani a Finanţelor. Pagubele ar fi de 1,8 miliarde de euro

03 12. 2017
cutremur_37042700

„Urmare a analizării principalelor riscuri generate de dezastrele naturale, a rezultat că riscul major este cel generat de cutremure”, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică a României pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-20121.

„Condițiile seismice specifice României sunt cunoscute ca fiind dintre cele mai severe din Europa, în medie într-un secol putându-se produce 2-3 cutremure majore, cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. În ultimul secol s-au produs 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade pe scara Richter. Municipiul București este, în particular, capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure. Având în vedere urmările cutremurelor de mare intensitate care pot afecta pe scară largă populația, construcțiile, bunurile și funcțiunile social-economice, reducerea riscului seismic al construcțiilor existente este considerată o acțiune de interes național”, se arată în document.

Pagubele estimate ale unui viitor cutremur: 1,8 miliarde de euro

Ministerul Finanţelor a calculat şi care ar fi pierderile cauzate de un viitor seism, pe baza a ceea ce s-a întâmplat în 1977, adaptat la situaţia de azi.
„Cutremurul din 1977 în București a avut un cost care a fost estimat la circa 7% din PIB. În cazul celorlalte cutremure înregistrate în secolul XX nu au fost consemnate avarii majore la construcții sau pierderi de vieți omenești, dar temporal, aflându-ne în perioada de recurență a cutremurelor vrâncene, se poate estima că următorul cutremur cu intensitate similară celui produs în anul 1977 va genera pagube substanțiale”, se arată în documentul Finanţelor.

„În baza datelor statistice existente din anul 1977 (Raport Banca Mondială din 1978), pagubele materiale înregistrate se cifrează la o valoare de 2,048 miliarde dolari. Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare – determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică – din cauza insuficienţei fondurilor – a Programului naţional de consolidare a construcţiilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerări de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie etc., se poate estima că un cutremur produs în prezent, similar ca parametri cu cel din 1977 ar genera pierderi de cca 1,8 miliarde EURO”, mai arată Ministerul de Finanţe.

Instituţia a elaborat şi un set de propuneri pentru a reduce pagubele şi aduce aminte că România poate primi fonduri nerambursabile de peste jumătate de miliard de euro pentru a finanţa proiectele referitoare la prevenirea şi gestionarea riscurilor.

În capul listei se află „Îndeplinirea condiționalităților ex-ante referitoare la prevenirea și gestionarea riscurilor; finalizarea proiectului „RO-RISK, sprijin pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul prevenirii și gestionării riscurilor” – cerință necesară pentru continuarea posibilității accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014-2020 și continuarea implementării de astfel de proiecte”.

„Finalizarea implementării proiectului menționat va asigura printre altele posibilitatea absorbirii de către România, până în 2020, a cca. 520 milioane de euro pentru investiții legate de prevenirea riscurilor și de protecția împotriva riscurilor identificate ca prioritare, principalii beneficiari ai acestor fonduri putând fi MMAP, MAI prin IGSU și MADR, dar și autoritățile administrației publice locale și chiar MDRAP care, din punct de vedere al riscurilor, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea riscului de cutremur și alunecări de teren”, arată Finanţele.